Codul deontologic al profesiei de asistent social

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Marius Nechita
Primele incercari de ajutor a persoanelor in nevoie, de fapt forme primare in practica asistentei sociale au aparut inca din cele mai indepartate timpuri, legate de ocrotirea celor in impas (orfani, bolnavi, saraci, vaduve etc.) de catre biserici. Actele de caritate orientate spre cei neajutorati, ale institutiilor religioase, apar ca prime actiuni in reteaua de asistenta sociala.



In primele secole ale erei noastre, in imperiul roman aflat sub influenta crestinismului au luat fiinta citeva institutii de asistenta pentru copiii orfani, case de adapost pentru tinere fete si aziluri pentru vaduve; aceste institutii se bucurau de suportul material si de sprijinul bisericii.1 in Evul Mediu timpuriu, sprijinul acordat de biserica celor saraci s-a intemeiat pe conceptia “pozitiva” privind saracia: sa te nasti sarac reprezinta o sansa pentru dobandirea vietii vesnice, totodata saracia dadea prilejul celor bogati de a-si demonstra milostenia. Pana la jumatatea sec XIX biserica a constituit un important sprijin al saracilor, bolnavilor, al copiilor si al batranilor lipsiti de sprijinul familiei.

Din punct de vedere istoric, asistenta sociala, ca forma de ocrotire asigurata prin legislatia de stat, a aparut in Anglia in perioada reginei Elisabeta, avand ca reper Legea saracilor( Elisabeth Poor Law) adoptata de parlamentul englez in 1601 legiferandu-se astfel cateva teme majore ale asistentei sociale:
-s-a initiat forma de ajutor public, fundamentat pe sistemul de taxe colectate de stat;
-orasele si comunitatile aveau obligatia sa finanteze si sa administreze pe plan local ajutorul pentru cetatenii lor;
-ajutorul se acorda saracilor in mod diferentiat, in functie de merit, sub forma de ajutor nemijlocit pentru saracii merituosi si cei incapabili de munca datorita batranetii sau unui handicap si copiilor care inc nu pot munci, iar cei considerati apti de munca dar lenesi erau obligati sa munceasca;
-oamenii erau obligati sa-si ajute rudele in cat mai amre masura;
-copiii saracilor erau indrumati spre mesteri care le asigurau ingrijirea si formarea lor profesionala.