Potrivit art. 1294 Cod civil, vanzarea este contractul prin care una din parti – numita vanzator – se obliga sa transmita celeilalte parti – numita cumparator – proprietatea unui bun in schimbul unui pret. Codul civil se refera la “ bun ”, ceea ce vadeste vointa legiuitorului de a reglementa vanzarea care are ca obiect bunuri mobile si pe cea care are ca obiect bunuri imobile.

Dar in timp ce vanzarea mobiliara poate fi civila sau comerciala, vanzarea imobiliara este reglementata exclusiv in dreptul civil ( Codul civil sau legi speciale ). Cu alte cuvinte putem vorbi de o vanzare comerciala numai in conditiile in care ea are ca obiect bunuri mobile. Interesul distinctiei vanzarii-cumpararii comerciale de vanzarea civila este considerabil. Vanzarii comerciale i se vor aplica unelel reguli speciale ca: solidariatea in cazul pluralitatii de debitori, curgerea de plin drept a dobanzilor, un regim special al probelor, procedura falimentara.



Codul comercial reglementeaza contractul de vanzare comerciala, contract care isi are reglementarea cu caracter general si in Codul civil. Dubla subordonare a contractelor comerciale in genere, a contractului de vanzare comerciala in in special, nu este decat o aplicare a principiului inscris in art.1 alin.2 Cod comercial: normele dreptului civil constituie un izvor de drept subsidiar, ele devenind aplicabile in cazul in care legea comerciala nnu dispune.

Or, Codul comercial nu reglementeaza decat modul de functionare a contractelor considerate comerciale, conditiile de existenta juridica fiind inscrise in Codul civil.