Conceptul de arbitraj comercial international comporta mai multe acceptiuni: a)intr-o prima acceptiune, acest concept desemneaza mijlocul corespunzator de a reglementa rapid si echitabil litigiile internationale care pot sa rezulte din tranzactiile comerciale in domeniul schimburilor de bunuri si de servicii si din contractele de cooperare industriala;

b)intr-o alta acceptiune, conceptul poate fi definit ca metoda de solutionare a litigiilor nascute din relatiile comerciale internationale;
c)arbitrajul comercial international se analizeaza ca jurisdictie speciala si derogatorie de la dreptul comun procesual, menita sa asigure rezolvarea litigiilor izvorate din raporturile comerciale internationale si totodata sa faciliteze participarea statului la diviziunea mondiala a muncii.



Doctrina juridica a formulat si alte definitii conceptului in discutie :institutie juridica pentru solutionarea litigiilor internationale, de catre persoanele investite cu aceasta sarcina, chiar de catre partile contractante aflate in litigiu.
Denumirea de arbitraj international a primit consacrare prin conventii internationale, ca si in practica de comert international si in doctrina juridica de specialitate. Aceasta denumire apare chiar in titlul Conventiei Europene asupra Arbitrajului Comercial International din 21 aprilie 1961 (semnata la Geneva). Pe de alta parte, Conventia pentru Recunoasterea Sentintelor Arbitrale Straine, semnata la 10 iunie 1958 la New York a fost precedata de o conferinta a Natiunilor Unite asupra arbitrajului comercial international. Denumirea de arbitraj comercial international este consacrata si in documentele Comisiei Natiunilor Unite pentru Dreptul comertului international.