Construirea unui spatiu administrativ separat este rezultatul unui proces indelungat in 2 etape: de diviziune si autonomie. Nasterea administratiei este legata mai intui de fenomenul diviziunii sociale prin intermediul caruia societatea pana atunci unificata si omogena devine stratificata si eterogena. Aceasta diviziune sociala se realizeaza prin urmatoarele etape:

- specializarea activitatilor si a misiunilor sociale

- disocierea dintre diferitele dispozitii cu caracter normativ care asigurau integrarea sociala



- formarea de subansamblu, de grupuri partiale, de institutii fiecare avand propria logica de functionare

- aparitia relatiilor de inegalitate intre oameni si generalizarea raporturilor de dominare/ subordonare care traversau societatea in ansamblul sau antrenand constituirea spatiilor de putere multiple si diversificate.

Din punct de vedere etimologic cuvantul „administratie” provine de la latinescul „ad-ministrare” care inseamna „pentru a servi”

Folosirea notiunii de administratie cunoaste 3 acceptiuni principale:
1) Adminstratia inteleasa ca tip de activitate umana semnificand actiunea de a administra, de a desfasura, deci, munca de un anumit continut (administrativ)
2) Administratia privita ca mod de organizare a unor activitatea, concretizat printr-o structura organizatorica, indispensabila, pentru infaptuirea muncii de administratie
3) Administratia ca institutie sau complex de institutii profilate pe domenii de activitate, cu o structura functionala care trebuie sa corespunda cerintelor de a indeplini sarcini specifice. Totodata in aceasta acceptiune, administratia vizeaza satisfacerea anumitor interese ale colectivitatilor umane, cu respectarea drepturilor si libertarilor legitime ale membrilor acestora.