Corelatia dntre materialitate, esantionare si opinia de audit

label Referate calendar_month 2012-02-24, 00:00 autorenew 2025-09-29, 17:00 history_edu IOAN GHEORCHE TARA

CAPITOLUL I
Scopul si semnificatia standardului
Standardul International de Audit 320 „Pragul de semnificatie al auditului”
Scopul acestui Standard International de Audit (ISA) este de a elabora standarde si de a oferi indrumari privind conceptul pragului de semnificatie si relatia sa cu riscul de audit.

Este necesar ca, atunci cand se realizeaza un audit, auditorul sa aiba in vedere pragul de semnificatie si relatia acestuia cu riscul de audit.

,,Pragul de semnificatie” este definit in ,,Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare” emis de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate, astfel:
,,Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.

Pragul de semnifictie depinde de dimensiunea elementului sau a erorii, judecat in imprejurarile specifice ale omisiunii sau denaturarii. Astfel, pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o insusire calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila” .

Standardul International de Audit 530 „Esantionarea in audit si alte modalitati de testare”

Acest standard are ca principal scop elaborarea de standarde si ofera indrumari privind utilizarea esantionarii in audit si a altor modalitati de selectare a elementelor pentru testare in cazul proiectarii procedurilor de audit pentru a colecta probe de audit.

Potrivit acestui standard, odata cu inceperea procedurilor de audit, auditorul trebuie sa determine metode adecvate de selectare a elementelor pentru testare, de o asemenea maniera incat probele adunate sa vina in intampinarea obiectivelor testelor de audit.

In scopul fundamentarii opiniei sale, pe parcursul si in finalul auditului financiar, auditorul trebuie sa adune probe de audit competente, relevante si rezonabile. Conform definitiei data de standardele de audit, esantionarea in audit presupune aplicarea procedurilor de audit pentru mai putin de 100% din elementele din cadrul soldului unui cont sau unei clase de tranzactii, astfel incat toate esantioanele sa aiba posibilitatea de a fi selectate.

Acest fapt permite auditorului sa obtina si sa evalueze probele de audit asupra catorva caracteristici ale elementelor selectate, cu scopul de a formula sau a asista la formularea unei concluzii referitoare la populatia din cadrul careia a fost extras esantionul.

Corelatia dntre materialitate, esantionare si opinia de audit

label Referate calendar_month 2012-02-24, 00:00 autorenew 2025-09-29, 17:00 history_edu IOAN GHEORCHE TARA

CAPITOLUL I
Scopul si semnificatia standardului
Standardul International de Audit 320 „Pragul de semnificatie al auditului”
Scopul acestui Standard International de Audit (ISA) este de a elabora standarde si de a oferi indrumari privind conceptul pragului de semnificatie si relatia sa cu riscul de audit.

Este necesar ca, atunci cand se realizeaza un audit, auditorul sa aiba in vedere pragul de semnificatie si relatia acestuia cu riscul de audit.

,,Pragul de semnificatie” este definit in ,,Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare” emis de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate, astfel:
,,Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.

Pragul de semnifictie depinde de dimensiunea elementului sau a erorii, judecat in imprejurarile specifice ale omisiunii sau denaturarii. Astfel, pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o insusire calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila” .

Standardul International de Audit 530 „Esantionarea in audit si alte modalitati de testare”

Acest standard are ca principal scop elaborarea de standarde si ofera indrumari privind utilizarea esantionarii in audit si a altor modalitati de selectare a elementelor pentru testare in cazul proiectarii procedurilor de audit pentru a colecta probe de audit.

Potrivit acestui standard, odata cu inceperea procedurilor de audit, auditorul trebuie sa determine metode adecvate de selectare a elementelor pentru testare, de o asemenea maniera incat probele adunate sa vina in intampinarea obiectivelor testelor de audit.

In scopul fundamentarii opiniei sale, pe parcursul si in finalul auditului financiar, auditorul trebuie sa adune probe de audit competente, relevante si rezonabile. Conform definitiei data de standardele de audit, esantionarea in audit presupune aplicarea procedurilor de audit pentru mai putin de 100% din elementele din cadrul soldului unui cont sau unei clase de tranzactii, astfel incat toate esantioanele sa aiba posibilitatea de a fi selectate.

Acest fapt permite auditorului sa obtina si sa evalueze probele de audit asupra catorva caracteristici ale elementelor selectate, cu scopul de a formula sau a asista la formularea unei concluzii referitoare la populatia din cadrul careia a fost extras esantionul.