In actuala revolutie tehnico-stiintifica informatica, telecomunicatiile, producerea si comunicarea informatiei au devenit prioritati incontestabile dar cu largi aplicatii in viata stiintifica, economica si sociala. in acest context a aparut o disciplina relativ recenta: birotica – termenul fiind introdus in limbajul cotidian in jurul anului 1976. Birotica vizeaza automatizarea activitatilor administrative si de birou depasind cadrul tehnic al proceselor administrative.

Birotica este un nou mod de utilizare a calculatoarelor electronice si a devenit posibila o data cu raspandirea pe scara larga a microcalculatoarelor care au patruns in orice birou si in orice secretariat al unei organizatii sau institutii sporind considerabil productivitatea si calitatea muncii administrative. Birotica s-a nascut din necesitatea integrarii mijloacelor si tehnicilor muncii administrative si de birou cu tehnicile de comunicatie si de prelucrare automata a datelor, urmarind cresterea performantei si calitatii muncii de secretariat si de birou in toate domeniile de activitate.



Pe de alta parte biroul in general, secretariatul in special a devenit unul dintre cele mai importante locuri de munca in societatea contemporana; secretariatul a capatat functii si roluri multiple si complexe comparativ cu deceniile anterioare. Aceste transformari sunt valabile si in cazul societatii romanesti.

Principalele functii care revin secretariatului in prezent sunt urmatoarele: prelucrarea informatiilor, documentarea, functia de reprezentare, functia de filtru si legatura pentru solicitari de contacte cu conducerea, functia de asistare directa a managementului.

Dupa cum se poate observa in activitatea de secretariat si in aceea a secretarelor (asistent manager) predomina procesele informationale si decizionale, informatia oferind suportul pentru decizia manageriala, iar comunicarea de informatii si de decizii ocupand o pondere importanta intr-o organizatie.