Controlul SocialIn fiecare societate, exista "o schema a vietii colective": fiecare individ stie cum sa se comporte in anumite situatii, stie ce asteapta ceilalti de la el si la ce reactii se poate astepta el de la ceilalti in urma actiunilor sale. Atunci cand apar comportamente neasteptate, atipice, care nu se incadreaza in modelele recunoscute si acceptate social, ele vor fi sanctionate. Sanctiunile reprezinta unul din elementele controlului social.

In sensul sau cel mai general, controlul social reprezinta ansamblul mijloacelor si mecanismelor socio-culturale care reglementeaza, orienteaza, modifica sau influenteaza comportamentele indivizilor in societati, in vederea conformarii lor la sistemul valoric-normativ si mentinerii echilibrului societatii ca sistem.



Am putea spune ca, initial, teoriile despre controlul social au fost dezvoltate ca raspunsuri la interogatiile filosofilor secolului XVII privind posibilitatea convietuirii oamenilor, a desfasurarii vietii sociale in conditiile in care oamenii au atitudini egoiste unii fata de altii, sunt, asa cum sustinea Hobbes : "Homo, homini, lupus".

Mai tarziu, E. Durkheim a efectuat o analiza a moralitatii ca actiune " a societatii in interiorul nostru", ca fapt social rezultat din interiorizarea normelor. K. Marx indica constrangerea exercitata de institutii (mai ales de stat), ca factori de control social. G.H. Mead abordeaza tema controlului social, explicand 434c29e procesul interiorizarii normelor prin dezvoltarea Eului subiectiv, prin constientizarea asteptarilor pe care altii le au fata de tine.

S. Freud construieste supraeul ca autoritate sociala interiorizata, care functioneaza ca si constiinta. Iata, deci, ca teoriile despre controlul social au aparut inainte ca notiunea de control social sa fie inventata si uilizata in sociologie.