Creativitatea, valoare greu definisabila, intr-o ierarhie axiologica se impune cu atat mai mult atentiei in cercetare si actiune educationala cu cat cuantumul informational tinde la factorul temporal prezent si viitor.
In ultimele doua decenii problematica creativitatii in general si educarea capacitatilor creative in procesul de invatamant in special au constituit obiectul a numeroase studii si cercetari.
Conceptul insusi de creativitate a dobandit noi dimensiuni in sensul ca activitatea creatoare nu se manifesta numai in domeniul artei si stiintei, asa cum se gandea in trecut, ci potentialitatile creative se afirma si sunt solicitate de toate sectoarele de activitate umana: arta, stiinta, tehnica, munca de conducere, activitate didactica, in activitatea sportiva de toate genurile. Pentru toate aceste activitati, societatea moderna cere oameni creatori, inventivi, inovatori, aceasta fiind o conditie hotaratoare a progresului material si spiritual la care aspira toate fiintele umane de pe planeta noastra.
Termenul de creativitate isi are originea in cuvantul latin „ creare”, care inseamna a zamisli, a fauri, a crea, a naste. insasi originea cuvantului ne demonstreaza ca termenul de creativitate defineste un proces, un act dinamic care se dezvolta, se desavarseste si cuprinde atat originea cat si scopul.
Dezvoltarea creativitatii lingvistice la varsta prescolara
label
Referate
calendar_month
2010-06-29, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:58
history_edu
Lector univ dr Iftinia Avram
