Cele mai multe dintre organizatiile regionale examinate isi propun sa realizeze integrarea economica a tarilor membre. Notiunea de „integrare" provine de la latinescul integre integratio, care inseamna a pune la un loc, a reuni mai multe parti intr-un tot unitar, clementele reunite devenind parti organice ale intregului. Etimologia cuvantului conduce, asadar, la intelegerea integrarii drept „combinare a partiilor intr-un intreg", „intrarea acestor parti intr-un ansamblu"1. Jan Tinbergen defineste integrarea drept crearea unei structuri optime a economici internationale pe calea inlaturarii barierelor artificiale din schimburile comerciale.



In Enciclopedia Franceza, P. Racine afirma ca „natiunea nu mai ofera economiei moderne un cadru suficient de crestere. Numai in marile spatii se poate folosi pe deplin capacitatea de productie, careia progresul tehnic ii mareste cu fiecare zi limitele"3. in aceeasi optica, un alt economist francez4 defineste integrarea economica ca reprezentand „realizarea unei unificari complete intre economii nationale mai inainte distincte. Prin aceasta intelegand nu numai o unificare vamala, dar, de asemenea, o liberalizare a tuturor operatiilor comerciale sau financiare, astfel incat posibilitatile de initiativa, in ansamblul teritoriului, sa fie pentru fiecare de competenta tarilor in cauza identice cu cele care existau anterior in fiecare teritoriu". Suprimarea discriminarilor intre unitatile economice apartinand tarilor participante, generata de absenta oricaror discriminari intre economiile nationale ale tarilor respective, in ansamblul lor, este apreciata de economistul nord-american B. Balassa ca reprezentand continutul principal al integrarii economice.

Integrarea reprezinta, asadar, un proces contemporan complex de evolutie a economiei mondiale, bazat pe o treapta calitativ superioara a interdependentelor dintre economiile nationale, concretizat in crearea unor entitati economice comune, spatii vaste in care se asigura miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor prin unificarea politicilor vamale, economice, financiar-monetare, orientate spre realizarea unei uniuni economice si politice a statelor membre.