Piata muncii s-a format si functioneaza in corelatie cu rolul determinant al muncii in dezvoltarea economico-sociala si cu exigentele generale ale teoriei pietei si pretului. Aceasta piata releva un complex de relatii in care se regasesc, in cea mai mare parte,raporturile dintre oameni si evolutia lor in timp si spatiu punandu-si amprenta pe tipul de civilizatie.

In orice conditii de timp si spatiu,activitatea economica implica in mod obiectiv factorul munca,menit sa valorizeze sistematic resursele in interesul sau. Ca si ceilalti factori de productie, el se obtine prin intermediul pietei muncii, care se constituie intr-un subsistem al economiei cu piata concurentiala. Tranzactiile pe aceasta piata au ca obiect munca sau forta de munca.

Piata fortei de munca sau piata muncii reprezinta spatial economico-geografic unde se confrunta, la un moment dat, cererea cu oferta de munca, se negociaza angajarea lucratorilor, marimea salariului, conditiile de munca etc.Ea exprima si sistemul relatiilor si al tranzactiilor care permite echilibrarea cererii si a ofertei de forta de munca. Obiectul tranzactiilor, pe aceasta piata,il formeaza forta de munca, respectiv potentialul sau capacitatea de munca a celor care se angajeaza.

Diversi autori definesc nuantat conceptul de piata a muncii. Unii considera ca un spatiu economic unde se incheie tranzactii intre purtatorii ofertei si cei ai cererii de forta de munca, asigurandu-se echilibrul cu ajutorul pretului format prin concurenta libera intre agentii economici respectivi. Alti autori considera piata muncii ca un mecanism complex, care asigura reglarea ofertei cu cererea de munca, prin intermediul salariului real. Alti autori considera piata muncii ca o totalitate de mijloace de comunicare cu ajutorul carora purtatorii ofertei si cei ai cererii de munca isi furnizeaza reciproc informatiile necesare privind forta de munca pe care o tranzactioneaza si pretul acesteia.

Experienta istorica arata ca in esenta piata muncii implica intotdeauna stabilirea de raporturi intre purtatorii ofertei si cei ai cererii de munca. Aceasta determina anumite specificitati referitoare la ajustarea ofertei si cererii, la formarea pretului muncii,la existenta unui sistem de norme si valori sociale.