Frecventa mare cu care se apeleaza la cercetarea scrisului se explica prin faptul ca inscrisurile sunt admise ca mijloc de proba in justitie “daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului”.
Aria inscrisurilor ce contribuie, direct sau indirect, la descoperirea si tragerea la raspundere penala a celor vinovati este infinita: acte si insemnari personale pierdute la locul comiterii faptei ( omoruri, furturi, talharii, loviri, violuri, etc.), ori acte apartinând victimei gasite la faptuitori, scrisori anonime cu caracter calomnios sau de amenintare, scrisori care insotesc trimiterea otravii( intr-un caz otrava era recomandata drept medicament si chiar a fost ingerata de victima), scrisori lasate de sinucigasi ( reale sau false ,urmarind ascunderea unui omor,etc.). Dat fiind ca aproape intotdeauna aceste dovezi sunt contestate de acuzatii, utilizarea valorificarii posibilitatilor oferite de analiza stiintifica a scrisului se impune de la sine.
Expertiza criminalistica a scrisului face parte din spectrul larg al expertizelor criminalistice a documentelor scrise, dar aceasta are o pozitie de sine statatoare datorata naturii obiectivului investigat si metodelor prin care se realizeaza studiul scrierii de mana.
Obiectul principal al expertizei criminalistice a scrisului il constituie identificarea persoanei dupa scris si stabilirea autenticitatii scrisului, ori semnaturii unei persoane, ori a depistarii falsurilor prin deghizare, imitare s.a.