Conform constitutiei, Romania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
Forma de guvernamant a statului roman este republica.
Evolutia formei de guvernamant a Romanei a exprimat intreaga evolutie istorica, de la formarea statului unitar roman (1859), pana in prezent. In acest sens vom aminti ca potrivit Statutului lui Cuza (1864) puterile publice erau incredintate "Domnului, unei Adunari ponderatrice si Adunarii elective", domnia caracterizand deci institutia de sef de stat.
Constitutia din anul 1866, sub-sectiunea I "Despre domn", reglementeaza monarhia ca forma de guvernamant, stabilind ereditatea in linie descendenta directa, legitimitatea cu excluderea copiilor nelegitimi, primogenitura, masculinitatea, cu inlaturarea urmasilor de sex feminin. Este interesant de retinut ca si Constitutia din anul 1866 denumeste seful de stat tot domn, capitolul II fiind intitulat "Despre Domn si Ministri". Dupa proclamarea Regatului (1881) domnul "ia pentru sine si mostenitorii sai, titlul de Rege al Romaniei". Monarhia este mentinuta si de constitutiile din 1923 si din 1938.
Forma monarhica a fost inlocuita cu forma republicana de guvernamant prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947. Republica a fost consacrata prin constitutiile din anii 1948, 1952, 1965.
Dupa revolutia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2 s-a reafirmat forma de guvernamant republicana, iar potrivit legislatiei, s-a instituit functia de Presedinte al Romaniei. Constitutia actuala a Romaniei prin articolul l stabileste ca forma de guvernamant a statului roman este republica. Presedintele Romaniei este ales prin vot universal si nu este subordonat Parlamentul.
