In al doilea rand se vorbeste despre latura administrative a functiei publice, adica despre activitatea de administrare a Comunitatilor Europene, fiind vorba despre acceptiunea de administratie europeana din perspectiva structural organica. Comunitatile Europene odata create, au produs modificari : unele in directia renationalizarii, altele – in directia integrarii. Intrucat CECA, CEE si EURATOM au fost infiintate succesiv, au existat 3 grupuri de reprezentati cu statut diferit, supusi unor regimuri diferite.
Pe de o parte personalul institutiilor comunitare era supus unor protocoale privind privilegiile si imunitatile care le erau incidente, pe de alta parte li se aplicau un regim conventional, apoi statutar, propriu fiecarei comunitati. Diferenta de regim dintre functionarii celor 3 comunitati, consta in esenta in ierarhia diferita a gradelor, in diferenta de nivel al remuneratiilor – mai mic cu 3% -, iar regimul de pensionare era mai riguros reglementat. Tratatul de fuzionare – Bruxelles : 8 aprilie 1965 – instituind un Consiliu unic si o Comisie unica a Comunitatilor Europene (art.24), a unificat functia publica a celor trei Comunitati, fiind supusa unui text unic, iar prin Regulamentul din 29.02.1968 a fost elaborat « Statutul functionarilor Comunitatilor Europene si regimul aplicabil altor reprezentanti ». La tratatul de fuziune a fost anexat Protocolul asupra privilegiilor si imunitatilor. Astfel, a fost impusa stabilirea unui regulament al personalului – unic si comun tuturor institutiilor comunitare.