Spre deosebire de modul de reprezentare cubista, futurismul introduce factorul timp, tabloul cuprinzand traiectoria spatiala a obiectului sau a fiintei dinamice. Descompunerea miscarii se traduce in imagine printr-o translatie a formelor care se imprima in lucrare. Se ajunge la multiplicarea volumelor astfel incat fiecare indica schimbarea in timp si spatiu a volumului concret. in “Dinamismul unui catel in lesa” (1912) de Giacomo Balla, miscarea este sugerata prin intermediul multiplicarii labelor cainelui, a picioarelor femeii si a lesei.
In primul manifest al futurismului publicat de F. T. Marinetti in ziarul parizian “Le Figaro” , la 20 februarie 1909, se scrie transant : “Noi afirmam ca frumusetea lumii s-a imbogatit cu o noua frumusete : frumusetea vitezei. Un automobil de curse cu caroseria lui impodobita cu tevi groase, asemanatori unor serpi cu respiratie exploziva…, un automobil urland, care pare ca goneste pe mitralii, e mai frumos decat Victoria de la Samothrake”. Futurismul se declara inca de pe acum impotriva oricarei institutii a trecutului sau prezentului : muzee, academii de arta, morala sau politica, etc.