Bursa joaca un rol esential in economia moderna:ca piata titlurilor financiare, ea asigura - alaturi de alte componente ale "economiei simbolice" (financiare) - desfasurarea neintrrupta a circuitului economic, functionarea "economiei reale". Ca atare, institutiile si activitatea acestei piete prezinta o importanta publica - nationala si internationala - si fac obiectul unor riglamentari legale corespunzatoare.

O trecere in revista a experientei din tarile dezvoltate arata ca sistemele institutionale ale economiei financiare difera - uneori considerabil - de la o tara la alta;in acelasi timp, eIista o serie de trasaturi comune, atit in planul conceptiei de ansamblu, cit si in ceea ce priveste solutiile practice adoptate, trasaturi ce descriu principalele modele ale pietei financire sI, respectiv, bursiere in lumea de azi.

2.1. Supravegherea pietei.



In ceea ce priveste conceptia prvind reglamentarea sI supravegherea pietei financiare, se pot evidentia trei abordari principale:

a) principiul separarii bursiere de activitatea financira; introdus in S.U.A. prin Legea privind titlurile financiare (Securities Act) din 1933 (cunoscuta ca Legfa Glass-Steagall) sI preluat si in Legea privind titlurile si operatiunile financiare (Securities and EIchange Low) din 1948 in Japonia (celebrul articol 65),acest principiu instituie dreptul eIclusiv al societatilor financiare de a desfasura operatiuni pe piata primara si secundara titlurilor;

b) principiul bancii universale, adoptat in mai multe tari europene, care permite bancilor sa se angajeze in toate tipurilede operatiuni financiare, acestea jucind un rol preponderent pe iata bursiera;

c) abordarea mixta, caracteristica in tari ca Marea Britanie si Canada, conform careia activitatile bancare si cele financiare(de plasament) sunt cosderate ca fiind de natura diferita, fara sa fie impusa o separare institutionala a agentilor pietei.