Ironia si umorul romanesc

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:57
Nu se poate contesta ca romanul practica copios ironia. Fara indoiala, ironia atesta un ascutit spirit de observatie. Ea atesta, implicit, o lucida constiinta a ceea ce trebuie sa fie omul cu tot indefinitul lui si o intuitie a celei mai usoare strambaturi a chipului normal. S-ar parea ca poporul roman e necrutator in identificarea printr-o porecla a celei mai usoare alterari a chipului normal de om.



Dar poate ca tocmai ascutita sa observatie il sileste sa exprime realitatea asa cum o cunoaste, sporind prin aceasta dosarul interminabil al testelor sau al caracterologiei umane, prin inregistrarea si fixarea tuturor formelor strambate pe care le poate lua realitatea concreta a chipului de om. In acelasi timp, prin aceste porecle si caracterizari se exercita o frana a societatii impotriva pornirilor necuvenite ale fiecarui membru al ei, o presiune prin care-l indeamna pe cel in cauza la micsorarea defectului pc care i l-a surprins societatea, iar pe ceilalti sa se fereasca de diferite defecte exprimate prin porecle care circula in comunitatea din care face parte. Poreclele si caracterizarile ironice indeplinesc astfel o opera educativa.

Unul dintre primele personaje romanesti prezente în anecdote este Pacala. Numele lui este derivat de la verbul „a pacali” si, tinand cont ca etimologia cuvantului este necunoscuta, se presupune ca el face parte din umorul specific romanesc.Influenta otomanilor a adus in cultura romaneasca noi personaje si situatii.Un urmas cunoscut in lumea fanariota este Nastratin Hogea, creat de Anton Pann.Din vremea lui Caragiale dateaza aparitia lui Mitica si asa numitele miticisme.Odata cu venirea evreilor din Polonia si Imperiul Rus, doua alte personaje au fost introduse in umorul romanesc: Itic si Strul, doi evrei prostanaci, zgarciti, ce vor sa profite de toata lumea.In Romania comunista a fost inventat un nou personaj, dezagreat de catre regimul politic din pricina aluziior incomode privitoare la realitatea din tara.Eroul bancurilor s-a numit Bula, reprezentant idiotul tragicomic absolut, capabil sa scoata la lumina incongruentele mediului in care traieste prin marea lui naivitate si incapacitatea de a lua parte la imoralitatiile comise de catre cei din jurul sau.In special bancurile cu Bula copil, sunt spuse si in zilele noastre, el nemaifiind un subiect interzis.In 2006, Bula a fost votat pe locul 59 in topul Marilor Romani.Tot in timpul regimului comunist, in ultimii ani ai „Epocii de Aur”, o mare raspandire aveau bancurile cu Ceausescu.Dupa caderea comunismului, au avut succes bancurile cu Alinuta, o fetita naiva, victima a unor situatii sadice sau impudice.De la finele anilor 1990, nu au reusit sa se impuna noi personaje, cu toate ca au existat numeroase cariere de scurta durata.