Instaurarea regimului comunist in Romania a fost un moment crucial in istoria statului, cu puternice repercusiuni asupra dezvoltarii societatii, lasandusi amprenta pana in zilele noastre. A insemnat un moment de criza si pentru istoriografia romaneasca, atat din punctul de vedere al discursului istoric, care capata noi accente, impuse de un partid care se dorea legitimat istoric, dar si din perspectiva specialistilor, supusi unui proces de teroare psihica si chiar fizica.

Lucrarea de fata propune o modesta analiza a modului in care s-a reflectat ideologia comunista in istoriografia romaneasca, a temelor impuse de propaganda de partid.



Activistul caruia i-a revenit misiunea de adaptare a faptelor istoriei la cadrul ideologic marxist-leninist si la comandamentele sovietice, a fost Mihai Roller. Sosit de la Moscova, unde a petrecut anii razboliului, a adus cu sine tezele destinate sa aseze intelesul istoriei romanesti pe noi baze. Este numit seful sectiei de istorie a Academiei Romane. Prin brosura Probleme de istorie (1947), sustinea ca vechea istoriografie nu avusese spirit stiintific in cercetare, si nu cunoscuse invatatura materialista si scrierile lui Lenin. Se afirma astfel ca scrierea istorica nu se poate face decat sub doctrina marxista, singura conceptie stintifica despre lume adevarata .

In cativa ani se schimba repele istorice; in locul spiritului nationalist, se afirma acum un spirit internationalist, promovat in Istoria R.P.R., publicata in mai multe editii ingrijite de Mihai Roller incepand cu 1947, pana in 1956. Tot ce tinea de semnificatia istoriei nationale a ultimului secol, era inlaturat, anulat . Locul solidaritatii nationale, una din conceptiile des utilizate in istoriografia precomunista, a fost inlocuita cu ideea de lupta de clasa, considerata motor al evolutiei istorice .