Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitatii. O multime de documente atesta exploatarea irationala a padurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din Mahabharata ard o padure intreaga cu animalele din ea cu tot). Diferenta intre noi si stramosii nostri este legata de capacitatile noastre sporite atat de a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei calitatea aerului si a apei s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorarii legate de deteriorarea mediului.

Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea mediului inconjurator au fost oamenii de stiinta din secolul XIX care, confruntati cu urbanizarea si industrializarea galopanta au incercat sa stopeze actiunile destructive si sa educe oamenii in domeniul stiintelor naturale si a protectiei mediului. Din punct de vedere istoric conceptul de protectie a naturii a aparut prima oara la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) si la romantici (Wordsworth, Emerson, )



Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondata in Anglia in 1865 sub numele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society

Prima lege antipoluare - Alkali Law a fost data de parlamentul britanic in 1863. in 1864 Congresul Statelor Unite hotaraste ca Valea Yosemite sa devina o zona recreationala iar in 1872 se stabileste primul parc national la Yellowstone. in prima jumatate a secolului XX continua distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensiva a agriculturii care a dus la degradarea solurilor (SUA). Apare in SUA in 1935 Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea eroziunii accelerate.