Mass-media si criza iugoslava

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Alin Andronache
La inceputul anilor ’90, in Peninsula Balcanica, regiune caracterizata de prezenta unor puternice minoritati in interiorul granitelor statelor din zona, s-a redeschis „cutia Pandorei” conflictelor interetnice. Deteriorarea brusca a situatiei a surprins, deopotriva, atat pe balcanici, cat si pe analistii politico-militari din afara peninsulei. Cortegiul funebru al luptelor armate, care pentru Europa parea a fi ramas indubitabil in istorie, a capatat efectul dominoului si ameninta sa iasa in afara spatiului ex-iugoslav .



Republica Federativa Iugoslavia si sistemul iugoslav, puse la grele incercari in cei 45 de ani de existenta, atat din interior cat si din exterior, au rezistat in conditiile geopolitice si geostrategice specifice de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, ale monolitismului ideologic si politic intern, ale existentei personalitatii politice a lui Iosip Broz Tito. Procesul rapid al prabusirii comunismului in URSS, in statele Europei Centrale si de Est, al demilitarizarii spatiilor geografice si politice, al liberalizarii ideologice si spirituale, precum si evolutiile interne in conditiile disparitiei lui Tito, au pus Iugoslavia in fata unei situatii noi, cea mai serioasa din perioada postbelica. Nici ideologia, nici sferele de influenta si nici forta nu au mai putut mentine structurile politice, economice, sociale si chiar statele existente .

Spre deosebire de alte tari est-europene, in Iugoslavia prabusirea sistemului totalitar, cu tot specificul lui, a fost devansata de fenomene particulare, in special de accentuarea si situarea in prim plan a intereselor nationale ale membrilor federatiei, care au generat ascensiunea nationalismului si declansarea conflictelor interetnice. Acestea au condus la destramarea unui stat care, dupa Al Doilea Razboi Mondial, a ocupat un loc deosebit si a jucat un rol important in Balcani, in Europa, in miscarea de nealiniere, in echilibrul general al celor doua sisteme mondiale antagoniste postbelice. Mai mult, in Iugoslavia, procesul transformarilor democratice a degenerat in ura si intoleranta, intr-un razboi pustiitor, crud, greu de comparat in istoria zonei.