INVATAREA se refera la capacitatea de a achizitiona comportamente stabile si de a elabora raspunsuri adaptive noi.Ori, acest proces presupune, in primul rand, perceptia, sub forma observatiei, atentia, prin concentrarea ei, gandirea, prin operatiile ei de analiza, sinteza, abstractizare, generalizare,motivatia, prin mobilizarea si sustinerea energetica, vointa prin efortul de a invata etc.
MEMORIA consta numai in receptarea,stocarea si reproducerea ulterioara a cunostintelor.
UITAREA este aparent, un fenomen total opus memoriei,ca o negatie a ei, dar este , in fond, organic integrata si consubstantiala acesteia. Definirea ei nu se poate face decat prin raportarea la memorie, al informatii, experiente si evenimente percepute, efectuate sau traite anterior, intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat.
Rolul memoriei in invatare desigur nu trebuie supraestimat, dar nici subestimat, pentru ca fara procesele memoriei nici un tip de invatare umana nu este posibil.
Regula de aur a pedagogiei este ca elevul sa memoreze numai ceea ce a inteles. In adevar, memorarea mecanica cere un efort mai mare, dar care nici macar nu se justifica prin rezultatele minime obtinute.
H. Ebbinghaus a folosit procedeul de invatare a unor liste de silabe lipsite de sens si a intocmit curba uitarii. (fig. 1)
Uitarea se produce masiv in prima ora dupa invatare ( nu se pastreaza decat aproximativ 44% din materialul memorat), dupa doua zile se mai pastreaza circa 28% din cele invatate si apoi ritmul uitarii incetineste, astfel ca dupa o luna se mai pastreaza doar 21% din material. Dar in acest caz este vorba de invatarea mecanica a unor silabe fara sens, cu totul inutile pentru subiecti.
Memorie, invatare, uitare
label
Referate
calendar_month
2010-05-17, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:58
history_edu
Tamara Iscru
