Despre lingvistica, disciplina care se ocupa cu studiul limbii, se poate vorbi ca despre a stiinta bine definita abia din sec. al XIX-lea. In interiorul ei se pot distinge 3 directii majore: romanica, germanica si slavistica, toate fiind ramificatii ale limbii indoeuropene.

Limba indoeruropeana e o limba reconstituita, etimonul mai multor cuvinte fiind refacut in virtutea unor asemanari existente intre cuvintele mai multor limbi de ramuri diferite.

In evolutia lor, cuvintele au suferit diverse transformari. Analiza formei unui cuv intr-o etapa istorica presupune raportarea acelui cuv la cuv din care a derivat. Cuv la care ne raportam apartinand lb mama se numeste etimon, iar stiinta care se ocupa cu studiul acestor cuv de baza- etimologie.

Etnografia este stiinta care studiaza originea si raspandirea teritoriala a popoarelor, cultura si moravurile lor, particularitatile de viata materiala si spirituala si legaturile cultural-istorice reciproce.

Etnologia este stiinta care studiaza linile directoare ale structurii si evolutiei popoarelor. Antropologia este stiinta care studiaza originea, evolutia si varietatea biologica a omului.

Sursa limbii romane nu e reprezentata de latina literara, reglementata prin norme gramaticale, ci de cea vulgara (popor), vorbita de popor si de aceea ar fi mai potrivita folosirea termenului ,,romanitate’’, nu ,,latinitate’’. Termenul ,,dacitate’’ este de asemenea mai potrivit decat ,,dacism’’, cel care presupun o orientare absolutista, numeste o ideologie, un curent care se remarca prin mitizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman. Deci, trebuie pastrat un echilibru in folosirea termenilor. Romanii sunt rezultatul amestecului getodacilor cu romanii, iar lb romana, al carei substrat este geto-daca, s-a conturat printr-un proces indelungat si continuu din varianta vorbita a limbii latine.