Participiul are in limba latina un alt statut decat in limba romana; el este un nume verbal si, prin natura lui este si verb, si adjectiv. Ca verb, participiul exprima o actiune sau o stare nedeterminata (ca si infinitivul), are timpuri, diateza activa si pasiva, si poate avea complement.
Ca atribut, participiul poate fi nume predicativ si atribut. Participiul mai poate avea insa si valoare de propozitie subordonata, formand impreuna cu substantivul pe langa care sta o constructie participiala. Dupa cum se stie, intrebuintarea cea mai frecventa a participiului este atunci cand intra in compunerea timpurilor compuse ale unor moduri, fiind insotite de verbe auxiliare.
Participiul prezent
Participiul prezent are o forma de activ. El desemneaza ceva care face ceva - se traduce de obicei prin "cel care face", unde in loc de face poate fi orice alt verb. De exemplu de la verbul amo amare amavi amatum participiul prezent este (amans amantis = cel care iubeste), de aici a venit si in romana amant.
Participiul verbului latin
label
Referate
calendar_month
2010-02-18, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:57
history_edu
studentie.ro