Referat ADITIVI ALIMENTARI
calendar_month 18 Dec 2007, 00:00
ADITIVI ALIMENTARIExista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase.Dintre acestea sunt: - unele mase plastice cu care se ambaleaza alimentele - pesticidele - substante care se folosesc pentru combaterea daunatorilor in agricultura- ingrasamintele chimice, ca si adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales in combinatie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prajite sau sunt consumate impreuna cu bauturi carbo-gazoase>>toxinele unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete - substantele care se formeaza in urma afumarii sau prajirii alimentelor si, in general, in alimentele incalzite peste 3500C. Astfel, consumarea carnii si a pestelui care au fost afumate reprezinta un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv- grasimile sau produsele din carne consumate in cantitati mari cresc riscul de aparitie a canceruluiIntrand intr-un supermarket, unei prietene i-a fost laudat un produs de catre vanzatoare: "Stiti ce multa vitamina E are?" In primul rand, vitamina E nu poate fi administrata decat in cantitati limitate- altfel organismul se poate deregla. Dar "vitaminele" vanzatoarei nu erau altceva decat aditivii alimentari (notati in sistem international prin litera E urmata de un numar de trei cifre). La aceasta ora, este stiut ca multi dintre aditivii alimentari(conservanti, emulgatori, coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semi-preparate, sunt cancerigeni. Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam - chiar si din piata. Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari cantitati de produse cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare. Mai mult decat atat, multe chimicale au fost considerate pana in prezent "nevinovate". Odata cu aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt descoperite acum ca fiind cancerigene. Aditivii alimentari - in atentia organismelor internationale E-urile ameninta sanatatea In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimenteSocietatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera E urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din E-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.Ce sunt E-urile? Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip E pentru aditivii alimentari.Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp boala mileniului III impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot. Alimentele-otrava Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse. Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensi-bilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita. Aspartamul - un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale. Supele concentrate si boala Alzheimer Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor. Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene. Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta In Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. Cercetatorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obtinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse traditional. Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, declara: In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare. Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E 103. Era folosit in compozitia preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau cremwurstii se colora. Cu ajuto-rul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste E-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile UE, spune Victoria Vargolici. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor. Cercetatorii se pot insela Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu, cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana. Avizul pentru E-uri este dat de specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foar-te nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica. Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras, spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator organis-mului: Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca produsul ar de-veni foarte acru. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sanatate Publica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie. Cei mai periculosi aditivi Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.E 123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de apus de soare.E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert.E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune cancerigena. Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.In Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat pericol pentru stomac. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca E-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand calitatea produsului, iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci este bine ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului.Va prezentam in cele de mai jos, 113 aditivi considerati inofensivi la ora actuala: E 100, E 101, E 140, E 141, E 160-163, E 170, E 174, E 175, E 181, E 201-203, E 260, E 262, E 263, E 290, E 300, E 301, E 303, E 304, E 306-309, E322, E331-337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507, E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999, E1100, E1400-1450, E1510.Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi, cu conditia ca ei sa fie extracte naturale - nu produsi de sinteza industriala: E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigene E140 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze E160(a) - caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, n morcovi, cu efect antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare E160(d) - licopen, gasit n tomate si n grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza riscul de cancer E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala E162 - pigmentul rosu din sfecla E170 - carbonat de calciu E181 - acid tanic, gasit de obicei n ceai si n coaja de nuca E260 - acid acetic, otetul E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste in farmacii. E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului. E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se gaseste in farmacii E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E542 - fosfati extrasi din oase E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac) E636 - maltol, gasit - de exemplu -, in maltul prajit CE TREBUIE SA STIE ORICINE ?Pe etichetele produselor alimentare romnesti se pot ntlni urmatoarele inscripionari : emulgatori, gelatina, stabilizatori, grasimi, spumani, colorani, antioxidani, gelifiani, emulsifiani.Atunci cnd lecitina este extrasa din soia, lucrul acesta este specificat: lecitina(soia)Aceste formulari sunt imprecise si n cele mai multe cazuri n spatele lor se ascund componeni si aditivi alimentari cu origine necurata.Din cte se cunoaste pna acum, n magazinele evreesti si musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurata, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se stie daca acelasi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din Romnia.n arile musulmane si n Israel, se foloseste gelatina bovina. n restul lumii se foloseste gelatina porcina.CATEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE, CU ETICHETA, CE POT CONTINE ADITIVI NECURATINota : Toate produsele alimentare ambalate conin aditivi care pot fi de origine biologica (animala sau vegetala), pot fi substane chimice obinute prin sinteza chimica, sau pot fi ageni fizici (de exemplu radiaii ionizate).Regula generala : controlai eticheta fiecarui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a sti ce fel de aditiv conine produsul ferii-va de aditivii din tabel !Cteva exemple de produse alimentare-pine ambalata (specialitai)-fulgi de cereale-cornuri cu ciocolata-bomboane, ciocolata, napolitane, guma de mestecat-lapte praf, margarina, brnza topita, ngheata, iaurturi, frisca animala si vegetala-toate produsele instant (cacao, etc.)-bauturi racoritoare.ALIMENTE NEAMBALATE, FaRa ETICHETa, CE POT CONINE ADITIVI NECURAI-pine alba care ramne pufoasa mai mult de 2 zile-specialitai de panificaie (cornuri, chifle, etc.)-pine neagra sau integrala cu semine (de consistena elastica)-toate produsele de patiserie-toate produsele de cofetarie-produse de tip fast food : pine, maioneza, brnza topita-toata ngheata din comer-toata frisca din comerLista ramne deschisa...E-uri extrem de periculoase :- E 211 si E 330 (n sucuri)- E 621 si E 622 (n condimentele sintetice)- E 250 (n mezeluri)- E 123 (bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brnzeturi topite, creme de brnza) acesta este cel mai cancerigen- E 110 (n dulciuri, prafuri de budinca)- E 102 (dulciuri, budinci)ADITIVI DE ORIGINE NECURATaCODALTE NUMEROFUNCIEORIGINEOBSERVAIIE 120CarminCarminCDin corpul paduchelui Coccus cactiCuloare rosieE 322LecitinaEmAoTFStNaturala, izolata din grasimile alimentareOriginea vegetala este specificataE 442Fosfatida de amoniSare de amoniu a acidului fosfatidicEmStDin grasimi alimentare esterificate cu un ridicat coninut n diglicerideEmulgator pentru ciocolateE 470(a, b)Saruri ale acizilor grasi alimentariEmSpDin grasimi alimentareOriginea vegetala este specificataE 471Monogliceride, mono- si diglicerideMDGMono- si digliceride MDGEmTFSpDin grasimi alimentareOriginea vegetala este specificataE 472(a-f)Mono- si digliceride esterificateMono- si digliceride esterificate cu acid acetic, lactic, citric, tartricEmTFSpCompusi ai E 471Originea vegetala este specificataE 473E 474Esteri ai acizilor grasi cu un zaharEmTFPrelucrarea grasimilor alimentareOriginea vegetala este specificataE 475Triglycerin monostearatPoligliceride (trigliceride)EmPrelucrarea grasimilor alimentareEmulgator pentru panificaieE 477Mono-PG-mono-StearatEmPrelucrarea grasimilor alimentareEmulgator pentru panificaieE 479EmSpPrelucrarea grasimilor alimentareEmulgator pentru panificaieE 482Acidul stearicTFPrelucrarea grasimilor alimentareEmulgator pentru panificaieE 483EmTFPrelucrarea grasimilor alimentareEmulgator pentru panificaieE 491E 492EmPrelucrarea grasimilor alimentareEsteri ai sorbitolului cu acidul stearicE 570Acizi grasi alimentariAcizi grasi alimentariEmSpDin grasimi alimentareOriginea vegetala e specificataE 626E 629GuanilatAcid guanilic si guanilaiIGDin carne sau drojdieIndustrial din extract de carneE 630E 633InozinatAcid inozinic si inozinaiIGDin carne sau drojdieIndustrial din extract de carneE 634E 635Ca- si di- na- ribonucleotideIGDin carne sau drojdieIndustrial din extract de carneE 904SpAcExtract din paduchii KerrialaccaGlazuri, ciocolate, masa elastica a gumelor de mestecat (cu ceara)---AstaxantinastaxantinCCochilia unor scoici, raci, penele unor pasariExplicaia simbolurilorAo antioxidantAc material de acoperireEm emulgatorC colorantG gelifiantIG ntaritor de gustK conservantTF produs de tratare a fainiiSp spumantSt stabilizatorSq subtana de separare sau de umpluturaCE SPUNE LEGEA DESPRE E-uri, DROGURI sI ALTE SUBSTANE INTERZISE ?Capitolul IDispozitii generaleArt.1. n prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul nteles:a) substante aflate sub control national drogurile si precursorii nscrisi n tabelele-anexa nr.I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin nscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel n altul, la propunerea ministrului sanatatii;b) droguri plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, nscrise n tabelele nr.I-III;c) droguri de mare risc drogurile nscrise n tabelele nr.I si II;d) droguri de risc drogurile nscrise n tabelul nr.III;e) precursori substantele utilizate frecvent n fabricarea drogurilor, nscrise n tabelul nr.IV;f) inhalanti chimici toxici substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;g) consum ilicit de droguri consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;h) toxicoman persoana care se afla n stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite n acest sens de Ministerul Sanatatii;i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala masurile ce pot fi luate pentru nlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;j) livrarea supravegheata metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta n permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au nlocuit drogurile ori precursorii, n scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate n aceste activitati;k) investigatori acoperiti politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii n vederea strngerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate dect cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.Capitolul IISanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control nationalArt.2. (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea n vnzare, vnzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.Art.3. (1) Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este nchisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.Art.4. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 5 ani.Art.5. Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit n asemenea locuri se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.Art.6. (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu nchisoare de la 1 an la 5 ani.(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise n conditiile prevazute la alin.(1) sau a unei retete medicale falsificate.Art.7. Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, n afara conditiilor legale, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 4 ani.Art.8. Furnizarea, n vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.Art.9. Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vnzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, n scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.Art.10. Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor prevazute la art.2-9 se pedepseste cu pedepsele prevazute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.Art.11. (1) ndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.(2) Daca ndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amenda.Art.12. (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi faptele prevazute la art.2, 3 si 5, daca persoana care le-a savrsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite n scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau alte foloase ilicite.(2) Se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 15 ani faptele prevazute la art.4, 6, 7, 9 si 11, daca au fost savrsite n conditiile prevazute la alin.(1).(3) n cazul infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2), daca faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detentiunea pe viata sau nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.Art.13. (1) Tentativa la infractiunile prevazute la art.2-7, la art.9 si 10 se pedepseste.(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri n vederea comiterii infractiunilor prevazute la alin.(1)Art.14. Cu privire la infractiunile cuprinse n prezentul capitol, pe lnga situatiile prevazute n Codul penal, constituie circumstante agravante urmatoarele situatii:a)persoana care a comis infractiunea ndeplinea o functie ce implica exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa n exercitarea acestei functii;b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are, potrivit legii, atributii n lupta mpotriva drogurilor;c)drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate n cura de dezintoxicare sau sub supraveghere medicala ori s-au efectuat alte asemenea activitati interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori daca fapta a fost comisa ntr-o institutie sau unitate medicala, de nvatamnt, militara, loc de detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie medical-educativa, locuri n care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale ori n apropierea acestora;d) folosirea minorilor n savrsirea faptelor prevazute la art.2-11;e)drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.Art.15. Nu se pedepseste persoana care, mai nainte de a fi nceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau ntelegere n vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art.2-10, permitnd astfel identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti.Art.16. Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art.2-10, iar n timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savrsit infractiuni legate de droguri, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.Art.17. (1) Drogurile si alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor prevazute la art.2-10 se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani.(2) Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobndite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevazute la alin.(1).Art.18. (1) Drogurile ridicate n vederea confiscarii se distrug. Pastrarea de contraprobe este obligatorie. (2) Sunt exceptate de la distrugere:a)medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unitatilor spitalicesti, dupa avizul prealabil al Directiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sanatatii;b) plantele si substantele utilizabile n industria farmaceutica sau n alta industrie, n functie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat sa le utilizeze ori sa le exporte;c)unele cantitati corespunzatoare, care vor fi pastrate n scop didactic si de cercetare stiintifica sau au fost remise institutiilor care detin cini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregatirea si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale.(3) Distrugerea drogurilor se efectueaza periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de catre o comisie formata din cte un reprezentant al Parchetului de pe lnga Curtea Suprema de Justitie, al Ministerului Sanatatii Directia farmaceutica, al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, un specialist din cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi unitati.Art.19. n cazul n care un toxicoman este condamnat pentru savrsirea unei infractiuni, se aplica n mod corespunzator dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.Capitolul IIIDispozitii proceduraleArt.20. Parchetul de pe lnga Curtea Suprema de Justitie poate autoriza, la solicitarea institutiilor legal abilitate, efectuarea de livrari supravegheate, cu sau fara substituirea totala a drogurilor, ori a precursorilor.Art.21. (1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiti pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de proba, n situatii n care exista indicii temeinice ca a fost savrsita sau ca se pregateste comiterea unei infractiuni, dintre cele prevazute n prezenta lege.(2) Autorizarea este data n forma scrisa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputnd depasi 30 de zile.Art.22. (1) Politistii din formatiunile de specialitate care actioneaza ca investigatori acoperiti, precum si colaboratorii acestora, pot procura droguri, substante chimice esentiale si precursori, cu autorizarea prealabila a procurorului, n vederea descoperirii activitatilor infractionale si a identificarii persoanelor implicate n astfel de activitati.(2) Actele ncheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevazuti la alin. (1), pot constitui mijloace de proba.Art.23. (1) Cnd sunt indicii temeinice ca o persoana care pregateste comiterea unei infractiuni dintre cele prevazute n prezenta lege, sau care a comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de telecomunicatii sau informatice, organul de urmarire penala poate, cu autorizarea procurorului, sa aiba acces pe o perioada determinata la aceste sisteme si sa le supravegheze.(2) Dispozitiile art. 911-915 din Codul de procedura penala se aplica n mod corespunzator.Art.24. Perchezitia se poate efectua n locurile n care sunt indicii ca s-a comis ori ca se pregateste savrsirea uneia dintre infractiunile prevazute n prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura penala.Art.25. (1) n cazul n care exista indicii temeinice ca o persoana transporta droguri ascunse n corpul sau, pe baza consimtamntului scris, organul de urmarire penala dispune efectuarea unor examene medicale, n vederea depistarii acestora. n caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului, care va mentiona si unitatea medicala ce urmeaza sa efectueze aceste investigatii medicale.(2) Actele consemnnd rezultatul investigatiilor medicale, precum si cele privind modul n care acestea s-au efectuat se transmit de ndata procurorului sau, dupa caz, organului de urmarire penala care le-a solicitat.Art.26. Formatiunea centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei este unica formatiune care coordoneaza si centralizeaza toate datele care vizeaza drogurile, substantele chimice esentiale, precursorii si inhalantii chimici toxici.Capitolul IVMasuri mpotriva consumului ilicit de droguriArt.27. (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala, este interzis pe teritoriul Romniei.(2) Persoana care consuma ilicit droguri aflate sub control national este supusa, dupa caz, uneia dintre urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supravegherea medicala.(3) Masurile prevazute la alin.(2) sunt dispuse de una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, pe baza unei expertize medico-legale.(4) Decizia unitatii medicale poate fi atacata cu plngere, n termen de 10 zile de la comunicare, la judecatoria n a carei raza teritoriala si are sediul unitatea medicala.(5) Hotarrea judecatoriei poate fi atacata cu recurs.Art.28. (1) Cura de dezintoxicare se realizeaza n regim de spitalizare n una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care sunt obligate sa verifice periodic oportunitatea continuarii curei.(2) Cnd nu este necesara cura de dezintoxicare, persoana este supusa supravegherii medicale ntr-o unitate medicala, publica sau privata, dintre cele stabilite de Ministerul Sanatatii, care aplica masurile medicale necesare, tinnd seama de starea de sanatate a persoanei, de personalitatea acesteia si de mediul social din care provine.(3) Supravegherea medicala este asigurata n mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevazute la alin. (2), mpreuna cu o familie, o persoana sau o colectivitate, care prezinta aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri.(4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medicala, precum si de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate de stat si, n functie de posibilitatile materiale, de catre persoana n cauza, de familie sau de un organism privat, n conditiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului finantelor.(5) Ministrul justitiei si ministrul sanatatii vor stabili printr-un ordin comun masurile medicale si educative care vor fi aplicate toxicomanilor n penitenciare.Art.29. (1) Toxicomanii care se prezinta din proprie initiativa la o unitate medicala specializata sau la un dispensar, pentru a beneficia de tratament, pot cere confidentialitate.(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament n conditiile prevazute la alin. (1) primesc, la cererea lor, cte un certificat nominal, n care se vor mentiona unitatea emitenta, datele de identificare a persoanei n cauza, durata si obiectul tratamentului, starea sanatatii la terminarea sau la ntreruperea tratamentului.Art.30. Orice persoana care are cunostinta despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care va proceda conform legii.TABELUL NR.IAcetorphine derivat de tebaina = 3-0-acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyi) -6,14-endoetheno-oripavine Acetyl-alpha-methylfentanyl = N-[1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]acetanilide Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4, 4-diphenylheptaneAlphamethylfentanyl = N-[1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide Benzoylmorphine Beta-hydroxyfentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidyl]propionanilide Brolamfetamine (DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone Codeine-N-oxide Desomorphine = dihydrodeoxymorphine DET = N,N-diethyltryptamine 2,5-dimethoxyamfetamine (DMA) = dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran DMT = N,N-dimethyltryptamine 2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine N-ethyl methylenedioxysmfetamine (N-ethyl MDA) = (+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethylamine Etorphine = tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavine Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole Heroin = Diacethytmorphine N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) = (+/-)-N-[alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethyl] hydroxylamine Ketobemidone = 4-meta-tlydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine (+)-Lysergide (LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide) Methadone intermediar = 4-cyano-2-dime1hylamino-4,4-diphenylbutane Methcathinone = 2-(msthylamino)-1-phenylpropan-1-one 3,4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenyl-ethylamine 5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) = dl-5-methoxy-3,4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine Mescaline = 3,4,5-trimethoxyphenethylamine Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazofine Methyl-3-fentanyl = N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide Methyl-3-tiofentanyl = N-[3-methyl-1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide Morphine-N-oxide MPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate (ester) Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone Para-fluorofentanyl = 4-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl) propionanilide Parahexyl = 3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran Paramethoxyamfetamine (PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester) Psilocine = 3-(2 dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole Psilocybine = 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine STP, DOM = 2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane Tenamfetamine (MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine Tenocyclidine (TCP) = 1-[1-(2-thienyl)cyclohexyl)piperidine Tetrahydrocannabinol Thiofentanyl = N-[1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide 3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) = dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine TABELUL Nr.IIAcetyldihydrocodeine Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Alfentanil = N-[1-[2-(4-ethyl-4,5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyl]-4-(methoxymethyl)-4-piperi- dinyl)-N-phenylpropanamide Allylprodine = 3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Alphameprodine = alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hep1anol Alphamethylthiofentanyl = N-[1-[1-methyl-2-(2-thienyl)ethylJ-4-piperidyl]propionanilide Alphaprodine = alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane Anileridine = 1-para-aminophenethyl-1-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Benzethidine = 1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Benzylmorphine = 3-benzylmorphine Betacetylmethadol = beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine Betamethadol = beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol Betaprodine = beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Bezitramine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidatolinyl)piperidineClonitazene = (2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole Coca frunze Cocaine = methyl ester de benzoylecgonine Codeine = 3-methylmorphine Codoxime = dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime Concentrat de tulpini de mac Dexamfetamine = (+)-2-amino-1-phenylpropane Dextromoramide = (+)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butylJmorpholine Diampromide = N-[2-methylphenethylamino propyllpropionanilide Dextropropoxyphene = alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate Diehylthiambutene = 3-diethylamino-1,1-di-(2-thienyl)-1-butene Difenoxine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid Dihydrocodeine Dihydromorphine Dimenoxadol = 2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol Dimethylthiambutene = 3-dimethylamino-1,1-di-(2-thienyl)-1-butene Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate Diphenoxylate = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Dipipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanoneDrotebanol = 3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14 diol Ecgonine Ethylmethyltiambutene = 3-ethylmethylamino-1,1-di-(2-thienyl)-1-butene Ethylmorphine = 3-ethylmorphine Etonitazene = 1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole Etoxeridine = 1-(2-(2-hydroxyethoxy)ethylJ-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Fenetylline = dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-[(1-methyl-2-phenylethyl)amino]ethyl)-1H-purine-2,6-dione Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine Furethidine = 1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Hidrocodone = dihydrocodeinone Hydromorphinol = 14-hydroxydihydromorphine Hydromorphone = dihydromorphinone Hydroxypethidine = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Isomethadone = 6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan Levomoramide = (-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan Medoqualone = 3-(-chiorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazoiinone Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane Metamfetamine racemate = (+/-)-N,alpha-dimethylphenethylamine Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyi ester Metazocine = 2-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan Methadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine Metopon = 5-methyldihydromorphinone Moramide intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid Morpheridine = 1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Morphine si saruri Myrophine = myristylbenzylmorphine Nicocodine = 6-nicitinylcodeine Nicodicodine = 6-nicotinyldihydrocodeine Nicomorphine = 3,6-dinicotinylmorphine Noracymethadol = (+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan Norcodeine = N-demethylcodeine Norlevorphanol = (-)-3-hidroxymorphinan Normethadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone Normorphine = demethylmorphine Norpipanone = 4,4-diphenyi-6-piperidino-3-hexanone N-oxymorhine OpiumOxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pethidine intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine Pethidine intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid Phenadoxone = 6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone Phenampromide = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide Phenazocine = 2-hydraxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan Phenoperidine = 1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pholcodine = morpholinylethylmorphine Piminodine = 4-phenyl-1-(3-phenylaminopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Piritramide = 1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid amide Proheptazine = 1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid isopropyl ester Propiram = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylniorphinan Racemoramide = (+/-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl] morpholine Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan Secobarbital = 5-allyl-5-(1-methylbutyl)barbituric acid Sufentanil = N-[4-(methoxymethyl)-1-[2-(2-thienyl)-ethyl]-4-piperidyl] propionanilide Thebacone = acetyldihydrocodeinone Thebaine Tilidine = (+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate Trimeperidine = 1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Zipeprol = alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol TABELUL Nr.IIIAllobarbital = 5,5-diallylbarbituric acid Alprazolam = B-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4]benzodiazepine Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline Barbital = 5,5-diethylbarbituric acid Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine Bromazepam = 7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Brotizolam = 2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienol[3,2-f]-s-triazolo (4,3-a][1,4ldiazepine Buprenorphine = 21-cyclopropyl-7-alpha-[(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyl]-6,14-endo-ethano-6,7,8,14-tetrahydrooripavine Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid Cannabis, rezina de cannabis si ulei de cannabis Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid Camazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H 1,4-benzodiazepin-2-one dimethylcarbamats (ester) Chlordiazepoxide = 7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide Clobazam = 7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione Clonazepam = 5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4- benzodiazepin-2-one Clorazepate = 7-chloro-2,3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4- benzodiazepine 3-carboxylic acidClotiazepam = 5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thieno[2,3-e]-1,4-diazepin-2-one Cloxazolam = 10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one Delorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane Diazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Estazolam = B-chloro-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4] benzodiazepine Ethchiorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate Ethyl loflazepate = ethyl 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3- carboxylate Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine Fencamfamine = dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine Fenproporex = dl-3-[(alpha-methylphenylethyl)amino]propionitrile Fludiazepam = 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Flunitrazepam = 5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Flurazepam = 7-chloro-1-[2-(diethylamino)ethyl]-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1.4-benzodiazepin-2-one Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Haloxazolam = 10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazolo[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one Ketazolam = 11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-[1,3]-oxazinol[3,2d] [1,4] benzo- diazepine-4,7(6H)-dione Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane Loprazolam = 6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-[(4-methyl-1-piperazinyl) methylene]-8-nitro-1H-imi- dazo[1,2-a][1,4)benzodiazepin-1-one Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Lormetazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzodiaze- pin-2-one Mazindol = 5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol Medazepam = 7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine Mefenorex = dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol dicarbamate Mesocarbe = 3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid Methyprylone = 3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione Midazolam = 8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a) (1,4) benzodiazepine Nimetazepam = 1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Nitrazepam = 1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Nordazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Oxazepam = 7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyI-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one Oxazolam = 10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4) benzodiazepin-6(5H)-one Pentazocine = 1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benzazocin-8-ol Pentobarbital = 5-e1hyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one Phendimetrazine = (+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine Pinazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Pipradrol = 1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol Prazepam = 7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Pyrovalerone = dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanane Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid Temazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane Tetrazepam = T-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazolo[4,3-aJ [1,4]benzodiazepine Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid. TABELUL Nr. IVN-acetylanthranilic acid Ephedrine Ergometrine Ergotamine Isosafrole Lysergic acid 3,4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one 1-phenyl-2-propanone Piperonal Pseudoephedrine Safrole Acetic anhydride Acetone Anthranilic acid Ethyl ether Hydrochlorid acid Phenylacetic acid Piperidine Methylethyl ketone Potassium permanganate Sulphuric acid TolueneVIITORII INTELECTUALI AI aRII, DEPENDENI DE HEROINa Interviu cu moartea alba87% dintre toxicomani si administreaza heroina prin injectare, iar restul de 13% prin igara, afirma un sondaj realizat de Organizaia "Salvai copiii". Citim zilnic n ziare "moarte prin supradoza", "drogurile, un pericol pentru tineri", "de la ara de tranzit, Romnia a trecut la ara consumatoare de stupefiante", "kilograme de heroina capturate", "Frontiera, sub asediul traficanilor de droguri", "tone de hasis depistate n port", "traficanii internaionali au adus moartea alba n Romnia". Privim paralizai caracatia drogurilor care nu poate fi nvinsa. Autoritaile si societatea civila mai au nca puterea sa-i mai taie din tentacule. Presa are datoria sa spuna !Datoria cititorului este de a nvaa din greselile altora... n aceasta ancheta vom reconstitui Povestea Drogurilor, dar cnd eroii ei sunt studenii. Acesti oameni sunt reali. Numele lor, nsa, nu. Va prezentam n continuare un interviu complet cu un student dependent de heroina. Numele lui este Mircea S., are 20 de ani si este student la jurnalism. n prezentarea noastra am renunat la orice fel de comentarii. Lasam realitatea sa curga asa cum este. Ancheta a fost realizata n colaborare cu saptamnalul "n Justiie" al carui moto semnificativ este: "Societatea nu are dreptul sa ma judece, cnd nu este n stare sa ma apere." (Istrate Micescu).Ce tipuri de droguri folosesti?Am ncercat aproape toate felurile de droguri de care am auzit. Un nume nou de pastila ma face curios la efectul ei. n principiu, nu sunt droguri pe piaa pe care sa nu le fi ncercat - cu excepia cocainei care este "drogul bogailor". Am nceput din liceu cu marijuana. Acum iau heroina de un an si jumatate. Nu sunt dependent. Pot nca sa ma controlez. mi fac o heroina cand pica bani de la ai mei sau cand am cu cine sa iau. n rest, mai fumez din cand n cand o iarba (marijuana n.r.) la un chef sau mai iau o pastila, doua, de Ecstasy cu bere cand ma duc n vreun club sau vreo discoteca. Care sunt preurile pentru principalele tipuri de droguri?ntre 50.000 de lei si 100 de dolari. ncerc sa-i enumar cateva tipuri de droguri ncercate de mine dar care sunt folosite foarte frecvent: heroina - 600.000 lei gramul, iar dintr-un gram faci 6 bile; marijuana - 50.000 - 100.000 lei o igara; Ecstasy - 10-30 de dolari o pastila; cocaina - 80-100 de dolari gramul; hasis - 100.000 lei igara. Mai sunt pastilele din farmacii : Nitra-zepam, Oxazepam, Fortral, Romparchin, Ketamina - acestea sunt niste calmante care luate cu alcool devin foarte puternice. Dependenii de heroina au gasit un subtituent: Glutetimid cu Codeina - care mpreuna dau efectul heroinei - ea este cea mai la moda. Aceste pastile sunt ieftine dar acum nu se mai dau decat cu reeta.
Care este frecvena cu care iei droguri ?Dupa cum am mai spus nca nu sunt dependent pentru ca iau numai de placere sau cand am bani si chef. De obicei mi fac heroina n vena de 2-3 ori pe saptamana. Am prieteni care si fac si 6 bile pe zi, adica un gram. Eu dintr-un gram in si o luna ntreaga. Heroina o iau pe vena pentru ca si face efectul mai repede, aproape instantaneu, dar se mai poate fuma, trage pe nas sau arsa pe folie. Daca nu te controlezi ajungi dependent foarte usor. Ecstasy nu produce o dependena fizica, dar n timp o sa ai nevoie de ea pentru a te putea simi bine. Cocaina, la fel, dar ea este cea mai buna dar si cea mai scumpa, nu degeaba i se spune "drogul bogailor"; poi ajunge sa consumi si 2 grame pe zi, si cine are 200 de dolari zilnic sa dea pe asa ceva. Se spune ca nu dependena de omoara, ci tocmai lipsa drogului?Cum faci rost de bani pentru a-i cumpara heroina ?De la parini pentru ca nu am alt venit? Daca este nevoie mai amanetez cate ceva. Prietenul meu si amaneteaza mereu televizorul din camera cand ramane fara bani, iar tatal sau l rascumpara. Cunosc o alta fata care fura bani daca are de unde, iar daca nu, agaa prin cluburi diversi tipi pentru a-si putea cumpara o doza? Alii vand pur si simplu lucrurile din casa - aur, electronice - pentru o ora de fericire. Daca cumperi mereu de la acelasi dealer, acesta i poate da pe datorie sau i lasi garanie ceva - haine, ceasuri, bijuterii, telefonul celular. Poi da chiar si alimente contra unei doze?Care sunt riscurile n a-i procura "marfa", drogurile ?Cine vrea sa cumpere droguri este supus la trei riscuri: n loc de droguri pure poi primi ceva asemanator la culoare, dar care nu are nici un efect sau poate fi chiar otravitor. Apoi este pericolul de a fi prins de Poliie n momentul cumpararii sau dupa aceea cand ai marfa la tine. Iar n al treilea rand, daca te duci dupa marfa n zone periculoase, precum Ferentari, unde poi ramane fara haine pe tine sau? fara cap.Ct de usor i poi admi-nistra drogul?Daca trebuie sa i-l iei, nu conteaza nici "uneltele" si nici locul unde i-l faci. Important este sa ai marfa atunci cand ai nevoie de ea. Am nevoie de o seringa pentru a-mi injecta heroina; de obicei folosesc una de insulina pentru a nu lasa urme. Apoi o fiola de apa distilata, puina sare de lamaie care ajuta la dizolvarea heroinei si o bricheta cu care ncalzesc amestecul.
Cu o bucaica de filtru de igara pe acul seringii filtrez serul. Prind vena, trag ntai puin sange, iar apoi mping totul n vena. n 5 secunde sunt n alta lume. Sunt perfect constient, dar un scaun de metrou l simt ca pe un fotoliu. Eu mi fac n bra. Unii si fac n picioare sau direct n gat. mi fac cam 5-10 unitai de seringa de insulina. Seringa este a mea sau a prietenului meu - mi fac totusi, desi sunt constient de riscul infestarii cu SIDA. Alte droguri luate pe cale orala si pot face efectul ntre 30-60 de minute, dar depinde de ce iei si cat iei. Locurile n care iau marfa sunt aproximativ publice si nu ma jenez: taxiuri, wc-uri publice sau cele din restaurante, scari de bloc, parcuri, parcari dar si acasa la mine.Care este atitudinea ta faa de campaniile anti-droguri ?Riscul l constientizez dar cand esti dependent nu mai asculi argumentele contra drogurilor. Te consideri cu mult peste aceste teorii minore inute de oameni mici care n-au trait pe pielea lor sclavia la care te supune drogul? Oricum, tendina omului este de a face, sau macar a experimenta, lucrurile interzise de lege sau de morala?Cum ai ajuns la consumul de droguri ??Ca mai toi ceilali. Prima data am luat din curiozitate sau din teribilism cum ar spune unii - copiii fac lucruru traznite ! Anturajul nu a facut decat sa-mi ntreina acest obicei. Apoi am gasit un refugiu, o ascundere de problemele de acasa. Aplic metoda struului - i neci creierii n droguri si ai impresia ca nu te vede nimeni, iar toate necazurile te ocolesc. Te afunzi ntr-un scaun "moale" de metrou si uii de toate. ncepi din curiozitate, continui din placere si ajungi n final la dependena fizica si psihica? n facultai studenii consuma droguri ?Daca trebuie sa-i faci acum, nu mai conteaza ca esti la scoala? n pauza, la toaleta. Am cunoscut studeni din multe facultai care se drogheaza. Unii erau n ultimii ani si chiar cu unele realizari pe plan profesional. Distribuitori nu am auzit sa fie prin facultai. Dealerii principali sunt iganii, arabii si turcii. Consumatorii pot deveni cu timpul si distribuitori indiferent de meseria sau ocupaia lor.Din cai consumatori ai ntalnit, erau mai muli bucuresteni sau flotani ?Daca se ntampla sa-i faci o doza mpreuna cu cineva necunoscut nu-l ntrebi daca este sau nu din Bucuresti? Muli pe care i-am cunoscut erau bucuresteni. nsa, n caminele din Regie sunt studeni venii de peste tot care consuma si vand n acelasi timp, dar numai D-zeu stie ce e pe acolo? Daca umbli cu miere nu poi sa nu te lingi pe degete? De fiecare data cand trebuie sa povestesc despre droguri retraiesc experienele rele pe care le-am avut? mi vine sa vomit cand ma gandesc?Vrei sa mai adaugi ceva pentru cititori ?Ceea ce v-am spus este real si nu este o noutate pentru nimeni. Aceeasi poveste si detalii le-ar putea da orice om care traieste aceasta drama. Este bine totusi sa se repete la infinit pentru ca cei tentai, sa nu consume, nu pentru ca este interzis ci pentru ca nu castiga nimic nou - sunt la fel ca nainte, ba dimpotriva, ar putea pierde mai mult decat si nchipuie. n final i ramane decat singuratatea. Ai vrea sa ceri ajutorul cuiva dar nu mai ai cui. Gandindu-ma la prietenii mei care sunt terminai din toate punctele de vedere, chiar puin nebuni, mi spun ca eu nu sunt dependent, desi mi place sa iau o doza la doua zile. Toi spun "doar nu mi se va ntampla tocmai mie" - dar toi sfarsesc la fel: singuri, fara putere, cu dureri de nedescris spuse de niste rani vii pe doua picioare. Daca voi ajunge asa ma voi interna singur, desi daca dependena fizica trece, cea psihica, se spune, ramane pentru totdeauna. (G.M.C. & A.B.S.) Mori albe n nopi albe:Povestea unui student realizat care a renunat la viitornalt, slab, cu faa trasa si cearcane subiri sub ochi, cateodata chiar prea aranjat pentru a-si ascunde "oboseala", Catalin M. traieste pe viu cosmarul heroinei de 4 ani. Acum are 22 de ani si este student la Teatru. De ceva timp produce filme de scurt metraj pentru diferite firme, pe care ia bani buni. Este dintr-o familie buna, iar banii nu au fost niciodata o problema pentru el. Observi la prima vedere: hainele cu eticheta "de firma" iar la mana poarta un ceas care face cat un Oltcit mai vechi. Prietena lui, de aceeasi condiie, se injecteaza si ea... "Tocmai mplinisem 18 si am nceput direct cu heroina. O trageam pe nas cu niste amici rusi. Era o distracie de week-end. n timp, le-am ncercat pe toate dar am ramas la heroina. O data ce te-a prins flama nu mai vrei sa renuni. (...) Cheltuiesc zilnic ntre 200 si 500 de mii. Noroc ca ma descurc cu banii... mi dau ai mei, mai castig si eu, mai vand cate ceva... Sunt clientul preferat al celui care mi vinde de obicei, iar cand nu am bani pot sa-mi mai las ceasul garanie. (...) Am ncercat singur sa ma las de mai multe ori, dar cand au aflat ai mei am fost internat la dezintoxicare, am stat si izolat. Acum ma injectez din nou. Ai mei cred ca m-am lasat de-atunci. Ce naivi mai sunt..."
Se ntalneste pe ascuns cu prietena lui. Parinii ei nu o mai lasa sa-l vada de cand au aflat ca se drogheaza. Fie ca se duc la ea, fie la el, nu uita sa-si cumpere nainte doua "bile". Daca sunt la ea, de ciuda, Catalin si prepara heroina direct n paharul din care bea apa mama fetei. Rad mpreuna, iar apoi, pentru cateva ore, cad unul pe umarul celuilat ntr-o stare de somnolena. Se ntampla ca unuia sa-i vina rau. Fuge la baie si vomita peste tot. Apoi repede totul trebuie strans si curaat pentru ca se ntorc acasa parinii ei. El pleaca din nou la dealer pentru o noua doza.Cand ncep sa-i tremure mainile suna repede la un prieten pentru un mprumut de 100 de mii. Dar nimeni nu mai vrea sa aiba de-aface cu el. Pentru moment se linisteste cu un coktail de pastile. nsa, viitoul nu-l mai asteapta. (G.M.C.)Consumul de droguri la studeiMICRO-SONDAJ - realizat de ziarul "Moftul Studentesc" n colaborare cu studenti de la Facultatea de Filosofie-Sociologie a Universitatii din Craiova, n perioada 23 aprilie - 4 mai 2001, pe un esantion de 330 studenti de la facultati diferite, din 7 universitati de stat si particulare din Bucuresti: ASE, Universitatea din Bucuresti, Hyperion, Media Pro, Spiru Haret, Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu. Acest sondaj jurnalistic nu are pretentia unui sondaj sociologic riguros, dar se vrea un semnal de alarma pentru cei abilitati sa se ocupe de acest fenomen social. Marja de eroare este incalculabila. CONCLUZII: Majoritatea dintre cei care au declarat ca au ncercat un tip de drog: s-au drogat cel putin o data determinati de: curiozitate, anturaj. Din cei intervievati, unul singur a declarat ca este total dependent de droguri, indicnd ca motiv dificultatile vietii - "heroina este pentru mine o evadare din problemele zilnice". Acestia au vrste cuprinse ntre 18 si 21 de ani. Cei mai expusi consumului de droguri sunt studentii care locuiesc n camine, prin lipsa unor masuri care sa impiedice traficul de droguri n campusuri. Nu exista o legatura clara ntre consumul de droguri si mediul familial de provenienta al acestor studenti. Fig.1 - DA: barbati - 74,5%, femei - 25,5% ; din Bucuresti - 56,4% ; din Provincie - 43,6%. Fig.2 - Curiozitate: 62,2% bucuresteni, 37,8% provinciali ; Anturaj: 47,1% bucuresteni, 52,9% provinciali. Fig.3 - DA: 88,7% ar ncerca un drog slab (marijuana), 9,4% ar ncerca un drog tare (heroina), sub 2% nu sunt hotarti ce tip de drog ar ncerca. Din 330, 20% cunosc studenti care se drogheaza.PSIHOLOG DE CE TINERII SUNT CEI MAI MULI CONSUMATORI DE DROGURI ?Ca sa poi raspunde trebuie sa patrunzi n lumea lor sau sa-i amintesti ce valori guverneaza tinereea: nevoia de integrare ntr-un grup de prieteni care i exclude pe toi cei care sunt "prea normali". Urmeaza aciunile de a iesi n evidena, de a atrage atenia asupra lui. Va ncepe prin consumul excesiv de alcool iar apoi va trece usor la droguri. Sub deviza "Traieste-i clipa", foarte mediatizata dealtfel, nu se va gandi prea des la consecine. Drogurile sunt periculoase din doua motive: dependena fizica - organismul se obisnuieste cu drogul respectiv, iar cand administrarea este oprita apar reaciile adverse: halucinaii, dureri musculare, agitaie, insomnii. Dependena psihica este cea mai periculoasa pentru ca se muleaza pe o personalitate dependenta caracterizata printr-o voina slaba. Daca n cazul dependenei fizice se ncearca sa se faca ceva, n ceea ce priveste dependena psihica intervenia societaii este minima.SZOCS AURORA - psiholog Spitalul de Psihiatrie "Schitu-Greci" (judeul Olt) si psiholog scolar - Colegiul Naional "Radu Greceanu" (Slatina).Spitalul "Obregia" - Secia TOXICOMANILa nr. 10-12 din soseaua Berceni gasesti Centrul Pilot pentru Toxicomani - secia 16 din cadrul Spitalului "Alexandru Obregia". Cum faci stanga, vei da peste o cusca cu garduri de 3 metri. Aici este singurul centru pentru dezintoxicare droguri din Bucuresti si al doilea din ara. Are o capacitate de 25 de locuri: 16 pentru baiei si 9 pentru fete - ocupate tot timpul. La nceputul anului 2001 era o lista de asteptare cu 106 persoane. n patru luni de zile 350 de pacieni au trecut prin paturile acestui centru. Cei care vin aici sunt internai pe o perioada de 3 saptamani. n acest timp se presupune ca dependena fizica ar trece. Cei care vor sa scape cu adevarat de blestemul drogurilor pot alege o post-cura de 6 luni la Spitalul "Balaceanca" unde vor vor fi tratai de dependena psihica.Peste 50% se ntorc n acest centru n limita legala de doua internari gratuite pe an. Doar 10% se vindeca cu adevarat. Restul de 40% se vindeca acasa sau se rentorc la consumul de droguri. 90% dintre cei care se ntorc spun : "anturajul, dom'le doctor". Numai 1 din 3 vine singur la acest centru. Restul vin n urma santajului parinilor ca vor fi dai afara din casa. Cuvintele "recuperare" si "vindecare" sunt extrem de rar folosite n acest loc. Din 25 de pacieni, cel puin 3 sunt studeni. Cei care vin aici sunt cu varste cuprinse ntre 16 si 25 de ani, din toate categoriile sociale. Toi sunt dependeni de heroina. "Tentative de a aduce droguri n aceste locuri, exista " - dupa cum afirma dr. Lucian Vasilescu.O seringa cu heroina a fost gasita ntr-un croissant sigilat adus n pachetul cu mancare. "Se fac teste pe urina periodic. Cel care este gasit pozitiv merge acasa !" Chiar daca dealerii dau tarcoale pe la gardul spitalului, pacienii nu au bani, lucruri de valoare si nici celulare. "Ma ndoiesc ca cineva, pentru o bluza de pijama, sa riste 10 ani de puscarie..." - a explicat d-l doctor posibilitatea introducerii drogurilor n aceste loc. De aceea nu exista vizite la pacieni, ci doar dreptul de a primi pachet.Soluia pentru miile de consumatori din Bucuresti nu este marirea numarului de paturi de la "Obregia", ci mai multe secii de dezintoxicare cu pacieni puini, inui sub maxima supraveghere. Bibliografie1.Belitz, H.D.W. Grosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie. Springen Verlag, Berlin, 19922.Glandof, Kate, P. Kuhnert, E. Luck: Handbuch Lebensmittelzusatzstoffe. Behrs Verlag, Hamburg, 19983.Hanssen, M : E=essbar ? : Hornemann Verlag, Bonn, 19854.Krause, Andrea, Barbara Kaiser : Die Zutatenliste, aid e.V. 1135/19985.Luck. E, P. Kuhnert : Lexikon Lebensmittelzusatzstoffe. Behrs Verlag, Hamburg, 19986.Smith E.G. : Animal ingredients A to Z E.G.Smith Press, Ohio, 19957.M. Zobel : Lebenmittel-Lexikon, Behrs Verlag, Hamburg, 19938.Silberberg K, Serbescu A, Korbuly B.(2000). Drogurile CD multimedia. Directia de Sanatate Publica a Judetului Timis, Serviciul de Promovare a Sanatatii si Programe de educatie pentru Sanatate.9.Cotrau M, Popa L, Stan T, Preda N, Kincses-Ajaty M. (1991).Toxicologie. Ed. Didactica si Pedagogica.10.Internet : www.legislatie.ro, www.antidrog.com, www.alimentatie.ro
Noutati