REFERAT AGRICULTURA: ORZUL SI MEIUL

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
Culturi cerealeOrzul se numara printre cele mai vechi plante luate in cultura. Sint mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele inceputuri ale agriculturii. Orzul are multiple intrebuintari in alimentatia omului, in furajarea animalelor si in industrie. Orzul este folosit in alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc in hrana sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la ingrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere. Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de griu, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii de malt) si borhotul de bere au o buna valoare furajera, contribuind la stimularea productiei de lapte a vacilor. in obtinerea maltului si a berii orzul este folosit inca din antichitate, avind o larga utilizare si in zilele noastre. Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut in proteine si mai bogat in amidon este materia prima cea mai buna la fabricarea berii. Particularitati biologice Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei decit a griului. La infratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la griu secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decit alte cereale. Semanat prea adinc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta puternica, deseori coltul nu poate sa rasara. Orzul are infratirea mai buna decit griul secara sau ovazul. Orzul de toamna are infratirea mai buna decit orzul de primavara. La orzoaica infratirea trebuie sa fie mai slaba pentru a nu reduce uniformitatea plantelor si respectiv a boabelor. Orzul si orzoaica de primavara au perioada de vegetatie de 90 - 120 zile. Cerintele fata de clima si sol Sunt in general mai reduse decit la griu dar aceste cerinte sint dependente de forma cultivata. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate decit griul, secara si ovazul. Orzul de primavara (furajer) avind perioada de vegetatie scurta, reuseste in climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea ceruta in fabricarea berii se cultiva in zone mai racoroase si umede, unde continutul proteic in boabe este mai scazut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului. Orzul de toamna este mai sensibil la iernare decit griul sau secara de toamna rezistind pina la -15 grade C., la nivelul nodului de infratire daca a parcurs procesul de calire. Avind perioada de vegetatie mai scurta orzul evita seceta, maturizindu-se inainte de secetele de vara, scapind astfel mai usor de sistavire comparativ cu griul. Fata de sol orzul este mai pretentios decit griul avind sistemul radicular cu capacitate mai redusa de absorbtie si perioada de vegetatie mai scurta. Rotatia In stabilirea plantei premergatoare se are in vedere forma de orz cultivata si scopul culturii. Respectarea unei rotatii corespunzatoare la orz, fara cheltuieli suplimentare asigura sporuri de productie de peste 20%. Cele mai bune premergatoare pentru orzul de toamna sint leguminoasele anuale si perene, borceagurile, rapita. Orzoaica de primavara se seamana dupa plante care lasa solul curat de buruieni si intr-o buna stare de fertilitate, insa nu prea bogati in nitrati. Bune premergatoare sint cartoful si sfecla de zahar fertilizate, sau porumbul daca resturile organice au fost tocate si bine ingropate sa nu ingreuneze semanatul. Fertilizarea Consumul specific de substante nutritive la orz este apropiat de cel al griului. Astfel pentru 1000 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, orzul consuma in medie intre 24-29 kg N, 11-13 kg P si 21-28 kg K. in substanta activa. Gunoiul de grajd desi asigura sporuri de productie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaica. Deoarece gunoiul de grajd se aplica altor plante, orzul se fertilizeaza in general cu ingrasaminte chimice. Pentru toate formele de orz azotul se aplica primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dupa premergatoare care saracesc solul (floarea soarelui, porumb). Administrarea ingrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza. ingrasamintele cu potasiu se aplica pe terenurile slab aprovizionate in acest element, administrindu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de t-na. Pentru orzoaica de primavara dozele de NPK recomandate sint urmatoarele 40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P; 30-40 kg/ha K in substanta activa. Amendamentele atit pentru orzul de t-na cit si pentru orzoaica de primavara se recomanda sa se aplice pe solurile acide, constituind o masura necesara pentru a asigura productii ridicate. in functie de aciditatea solului se aplica 3-6 tone/ha ingrasaminte calcaroase o data la 6-7 ani sub aratura de baza, de preferinta nu in anul semanarii orzului de t-na ci in anii anteriori). Lucrarile solului La orzul de toamna lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului germinativ sint similare cu cele pentru griul de toamna cu mentiunea ca au pretentii mai ridicate la calitatea acestor lucrari. Pentru orzoaica de primavara uniformitatea pregatirii terenului asigura o rasarire uniforma care contribuie direct la marimea si calitatea productiei. Saminta si semanatul Saminta trebuie sa corespunda indicilor de calitate : puritate peste 98% germinatie peste 90%, si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor specifici. Epoca de semanat a orzului de toamna este cu circa 5 zile inaintea griului (intre 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre in iarna bine inradacinate si calite. Semanatul prea timpuriu determina o dezvoltare prea puternica a plantelor pina la intrarea in iarna, favorizind atacul de fuzarioza, fainare si viroze, iar intirzierea duce la scaderea rezistentei la ger a plantelor. Orzoaica de primavara trebuie semanata in prima urgenta cind se poate iesi in cimp. intirzierea semanatului orzoaicei de primavara reduce productia, marimea boabelor scade si creste continutul in proteina, diminuind calitatea produsului. Densitatea de semanat a orzului de t-na este de 450-500 boabe germinabile/mp., iar la orzoaica de p-vara 450-500 boabe germinabile/mp. Distanta dintre rinduri la orz si orzoaica este de 12,5 cm. Adincimea de semanat la orzul de t-na este de 3-5 cm, iar la orzoaica de p-vara de 2-4 cm in functie de textura si umiditatea solului. Adincimile de semanat nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar greu, mai ales daca se formeaza crusta, orzul avind o putere mai slaba de strabatere. Adincimea de semanat influenteaza atit intervalul semanat-rasarire, cit si dezvoltarea ulterioara a plantelor. Cantitatea de saminta la hectar, la densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este intre 160-200 kg/ha, in functie de MMB, puritate si germinatie. Lucrari de ingrijire La orzul de t-na se executa controlul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea excesului de umiditate in toamna si primavara si celelalte lucrari de intretinere la desprimavarare in functie de starea culturii (fertilizare, tavalugire in cazul fenomenului de descaltare). Combaterea buruienilor la cultura orzului si orzoaicei se face cu erbicide similare cu cele de la griu in functie de spectrul de buruieni care trebuie combatute : Sare DMA 2-2,5 l/ha; Acetadin 4-6 l/ha; Icedin 1,5-2 l/ha; Basagran 2-4 l/ha; Avadex 4-6 l/ha; Igran 3-4 l/ha; Iloxan 28 CE 2-2,5 l/ha. Pentru combaterea bolilor foliare intre care fainarea si sfisierea frunzelor, se folosesc fungicidele Metaben 70 + Mancozeb 80 1 + 2,5 kg/ha aplicate in doua faze primul tratament la aparitia atacului, iar al doilea in faza de burduf inspicare. Pentru prevenirea si combaterea daunatorilor partilor aeriene la orz se fac si tratamente pe vegetatie. Astfel la aparitia larvelor gindacului ovazului se fac tratamente cu unul din produsele Sinoratox 3 l/ha, Dipterex 1,5 l/ha, produse ce limiteaza si atacul de afide, tripsi, muste, etc. Recoltarea Recoltarea orzului incepe la coacerea deplina, cind umiditatea boabelor este sub 16-17%. intirzierea recoltatului provoaca mari pierderi datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor. Orzoaica pentru malt nu se recolteaza la umiditate mai ridicata de 15%, deoarece numai astfel se asigura o mare capacitate germinativa a boabelor. Daca recoltatul se face la umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora pina la umiditatea de pastrare 14%. Orzul de toamna se coace cu 7-10 zile inaintea griului. El trece foarte repede in rascoacere, asa incit pericolul pierderilor daca se intirzie recoltarea sint mai mari decit la griu. Capacitatea de productie a actualelor soiuri de orz de toamna cultivate in tara noastra este ridicata permitind obtinerea unor productii medii de 5000 - 7000 kg/ha. Soiurile de orzoaica de primavara asigura conditii medii de 4000 - 6000 kg/ha in functie de conditiile de cultura CULTURA SORGULUI Fiind originar din zona calda sorgul are cerinte termice ridicate. Temperatura minima de germinatie este 10 grade C., optima 30 - 32 grade C, maxima 40 grade C. incoltirea si rasarirea decurg normal la temperatura mai ridicata (peste 15 grade C.). Plantele sint sensibile la temperaturi negative. Sorgul este o planta de zi scurta, iar spre nord ziua lunga si temperatura mai scazuta prelungesc perioada de vegetatie. Fata de apa sorgul are cerinte mai reduse avind un sistem radicular dezvoltat si coeficientul de transpiratie mai redus. Consumul mai mare de apa este in faza de crestere intensa a tulpinii si paniculului precum si la umplerea bobului. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile usoare (nisipo - lutoase), profunde, fertile cu reactie de la neutra spre alcalina. Nu merge pe soluri reci, compacte, acide sau cu apa freatica la mica adincime. in tara noastra sorgul poate valorifica solurile saraturoase, unde nu merg alte cereale. Rotatia Sorgul reuseste dupa orice cultura si chiar dupa el insusi. Conditia principala este ca premergatoarele sa nu lase solul prea inburuienat, deoarece dupa cum s-a aratat, sorgul in prima parte a vegetatiei creste incet si se imburuieneaza usor. El urmeaza de regul dupa cereale paioase insa se cultiva si dupa floarea soarelui si porumb. Dupa sorg se obtin rezultate slabe cu majoritatea plantelor cultivate, in special cu cele de toamna, deoarece solul ramine sarac in apa si elemente nutritive (in primul rind in azot). Pot urma dupa sorg plante de primavara, leguminoase pentru boabe, precum si porumb, floarea soarelui, etc. Fertilizarea Deoarece sorgul pentru boabe se cultiva in conditii de seceta, de obicei factorul limitativ nu-l reprezinta elementele nutritive ci lipsa apei. in aceste conditii sorgul reactioneaza ceva mai slab la aplicarea ingrasamintelor. in conditii de umiditate mai buna si pe soluri sarace, sorgul reactioneaza la fertilizarile cu N 50-80; P 30-60; K 40, kg/ha s.a. Lucrarile solului Pregatirea terenului pentru sorg este ca si cea prezentata la porumb. De mentionat este faptul ca semanindu-se tirziu o atentie deosebita trebuie sa se acorde combaterii buruienilor primavara, prin discuiri repetate pina la semanat. Acestea duc si la aerarea si incalzirea mai buna a solului, foarte necesara, mai ales in conditiile de cultura a sorgului tehnic pe soluri ceva mai grele si cu regimul hidric ridicat. Saminta si semanatul Saminta dupa recoltare se usuca la 14% umiditate si se conditioneaza. inainte de semanat saminta se trateaza cu insecto - fungicidele utilizate si la porumb. Epoca de semanat la sorg este cind se realizeaza in sol la 5 cm adincime cca. 14 - 15 grade C. (dimineata la ora 8) iar temperatura este in crestere. Aceasta se realizeaza in a doua decada a lunii mai. Densitatea optima la sorgul pentru boabe este de 150000 - 200000 plante/ha, insa pe soluri sarace, pe nisipuri, pe saraturi, densitatea se reduce la 100000 plante/ha. La sorgul pentru maturi densitatea este de 40 - 60 mii plante/ha, iar la sorgul zaharat 60 - 80 mii plante/ha. Distanta intre rinduri este de 70 - 80 de cm, folosindu-se pentru intretinerea culturii setul de masini de la porumb. Adincimea de semanat este de 4 - 6 cm, insa pe solurile nisipoase se poate semana la 5 - 7 cm, iar pe solurile mai rele si reci la 3 - 5 cm. Cantitatea de saminta la hectar la sorgul pentru boabe si cel tehnic este de 10 - 15 kg. Semanatul sorgului se face cu semanatori universale, folosite pentru cereale paioase sau cu cele pentru porumb. Lucrarile de ingrijire Pentru combaterea buruienilor si a crustei, cind sorgul are 4 - 8 frunze, se poate lucra cu sapa rotativa. Prasilele sint necesare de cite ori apar buruienile. in mod obisnuit se fac 2 - 3 prasile mecanice si 1 - 2 prasile manuale. Raritul se face cind plantele au 4 - 5 frunze. Aceasta lucrare este obligatorie la sorgul pentru maturi si cel zaharat. in cultura sorgului sint eficiente erbicidele pe baza de Atrazin selective pentru sorg aplicate ca si l[1]a porumb inainte de semanat. Unele[2] specii nedistruse de Atrazin (palamida, susai) se pot combate aplicind pe vegetatie, cind sorgul are 5 - 6 frunze, erbicide pe baza de 2,4 D sau Icedin in doza de 1,0 - 1,3 kg substanta activa la hectar. Se recomanda ca Atrazinul singur sa se aplice numai in solele in care dupa sorg se cultiva porumb. Combaterea afidelor se poate face cu insecticide specifice. La sorgul pentru maturi si cel zaharat , inlaturarea lastarilor sporeste calitatea productiei. Lucrarea fiind costisitoare se recomanda respectarea densitatilor stabilite la plantat. La sorgul zaharat indepartarea paniculelor imediat dupa fecundare duce la cresterea zaharozei cu pina la 3%. Recoltarea Recoltarea este diferentiata in functie de scopul culturii. Sorgul pentru boabe se recolteaza la maturitate deplina (septembrie), nefiind pericolul scuturarii, folosind combina de cereale paioase, cu masa de taiere ceva mai sus si turatia tobei mai redusa. Pentru a grabi si uniformiza maturizarea se poate aplica desicantul Reglone 2 - 3 l/ha, cind semintele au circa 30% umiditate. Dupa 7 - 14 zile umiditatea boabelor ajunge la 16 - 18%. Sorgul pentru maturi se recolteaza fie la coacerea in lapte cind se obtin panicule de foarte buna calitate, ramificatii elastice, caz in care se renunta la productia de boabe, fie la coacerea in pirga. Modul de recoltare este in functie de mersul vremii. Pe timp frumos se taie tulpinile, se lasa pe sol pina se vestejesc, se leaga in snopi si se aseaza in gluci pentru uscare. Dupa uscare plantele se transporta in soproane sau in sire, urmind sa se scoata semintele cu piepteni de otel sau cu batoze speciale. Se taie apoi paniculele cu 1 - 2 internoduri, dupa care se claseaza. in anii mai ploiosi se taie din cimp numai paniculele (cu 1 - 2 internoduri), care se usuca in soproane, magazii, poduri, apoi se scot semintele, se claseaza dupa lungimea si integritatea ramificatiilor si se ambaleaza pentru livrare. Sorgul zaharat se recolteaza la coacerea in lapte, cind continutul in zahar este maxim. Se taie plantele si se inlatura frunzele si ultimul internod care contin putin zahar. Tulpinile se leaga in snopi urmind sa fie predate pentru presare. Productia Sorgul hibrid pentru boabe ajunge la productii de 5000 pina la 10000 kg/ha seminte si productie dubla de tulpini. Sorgul pentru maturi produce1500 - 2000 kg/ha panicule uscate, 1000 - 1500 kg/ha seminte (daca se recolteaza in pirga) si 5000 - 8000 kg/ha tulpini. Sorgul zaharat realizeaza 4000 - 8000 kg/ha tulpini si 2000 - 3000 kg/ha seminte, prin presarea tulpinilor rezulta 60% suc cu 8 - 15% zahar, iar dintr-o tona de tulpini rezulta 50 - 60 litri CULTURA MEIULUI Meiul a constituit in vechime, la numeroase popoare, o cultura de baza. El era folosit in alimentatia omului sub diferite forme (piine, mamaliga), dar si in alimentatia animalelor in special a pasarilor. Importanta meiului in Europa a scazut incepind din Evul mediu fiind inlocuit treptat cu griul, porumbul si alte cereale mai productive si mai valoroase. Paiele pot fi folosite casi furaj grosier. Semanat ca a doua cultura, se poate folosi ca masa verde sau fin. Meiul are perioada de vegetatie scurta (produce boabe chiar si semanate in iunie) si un coeficient mare de inmultire (cu 1 tona de saminta se pot insaminta 60 - 70 ha) fiind indicata si ca o planta pentru reinsamintarea culturilor compromise de diferite calamitati. Particularitatile biologice Meiul este o planta anuala cu o perioada de vegetatie scurta, cuprinsa intre 60 - 90 zile. La germinatie meiul emite o radacina embrionara apoi formeaza radacinile coronare dispuse in cea mai mare parte in stratul arabil. Tulpina are 50 - 150 de cm, acoperita cu peri, plina in interior sau cu un lumen foarte mic. Frunzele sint paroase, lipsite de urechiuse cu stomate putine si mici. Inflorescenta este un panicul nearistat de diferite forme. Fecundarea este autogama, existind si un anumit precent de alogamie (anemofila, entomofila). infloreste dupa 45 - 55 de zile de la semanat, iar pina la maturitate mai necesita 30 - 40 de zile. Cerintele fata de clima si sol Meiul are cerinte termice ridicate, fiind o planta cu rezistenta ridicata la seceta. Se poate cultiva in miriste dupa plante care elibereaza terenul vara (iunie). Temperatura minima de germinatie este 8 - 10 grade C. Cerintele fata de apa sint reduse, dupa perioade de seceta plantele putind sa revina usor la functiile vitale normale daca timpul devine favorabil. Radacinile pot absorbi apa din soluri cu umiditate scazuta la fel ca sorgul. Meiul cu panicul rasfirat este mai rezistent la seceta decit cel cu panicul compact. Solul mai favorabil pentru cultura meiului este cel cu textura mijlocie spre usoara, care se incalzeste usor, cu reactie neutra spre alcalina. Nu reuseste pe soluri grele, compacte, umede. Rotatia Meiul da rezultate bune dupa prasitoare care lasa terenul curat de buruieni, deoarece creste incet in primele 3 saptamini de la rasarire putind fi usor inabusit de acestea. Cele mai bune rezultate se obtin dupa leguminoase, insa ele sint folosite ca premergatoare pentru alte plante (cereale de t-na, etc). Meiul se poate semana si ca a doua cultura (cultura succesiva) in miristea unor plante care parasesc terenul devreme, deoarece are perioada de vegetatie scurta si suporta bine temperaturile ridicate. Fertilizarea Pentru 100 kg boabe + paiele corespunzatoare meiul extrage cca : 3,0 kg azot, 1,4 kg acid fosforic, 3,5 kg oxid de potasiu si 1,0 kg oxid de calciu. Aceste elemente se absorb mai lent in prima parte a vegetatiei, ritmul asimilarii lor creste mult in faza alungirii paiului. Pregatirea terenului Pregatirea terenului se face ca si pentru porumb si sorg, acordandu-se o atentie speciala combaterii buruienilor si mentinerii rezervei de apa in sol. in cultura succesiva terenul se pregateste imediat dupa eliberarea de catre planta premergatoare. Saminta si semanatul Saminta trebuie sa fie conditionata, pastrata in conditii corespunzatoare, cu o buna valoare germinativa si sanatoasa. Contra taciunelui se trateaza cu formalina. Epoca de semanat in cultura principala este cind in sol se realizeaza 10 - 12 grade C. in cultura succesiva meiul se insaminteaza pina in 5 iulie in zonele colinare si pina in 15 iulie in zona de cimpie. Densitatea de semanat este de 300 - 400 boabe germinabile / mp. Distanta intre rinduri este de 12,5 cm. Adincimea de semanat este de 1 - 2 cm, avind saminta mica si cu putere de strabatere redusa. Cantitatea de saminta la hectar este de 15 - 20 kg (in cultura succesiva pina la 25 kg.). Lucrari de ingrijire Tavalugitul dupa semanat asigura un contact mai bun al semintelor cu solul, asigurind o rasarire mai rapida si uniforma si realizarea unei culturi omogene. in cultura succesiva se iriga la semanat si 1 - 2 udari in timpul vegetatiei cu norme de 300 - 400 mc. apa/ha. Combaterea buruienilor se face cu erbicide pe baza de 2,4 D, SDMA in doza de 1 - 1,5 l/ha, in faza de infratire a meiului, iar buruienile se afla in faza de rozeta. Recoltarea Coacerea meiului este esalonata incepand de la virful paniculului spre baza, iar pericolul de scuturare este mare. Se recolteaza fie in doua etape (taiere + treierare), cind boabele din mijlocul inflorescentei sint in faza de pirga sau direct cu combina, daca maturitatea este mai avansata. Productia de boabe variaza intre 1500 - 3000 kg/ha, iar cea de paie este de 2000 - 4200 kg/ha.