Domn al Moldovei (1 400-1 432), fiul lui Roman I Musat ocupa tronul cu ajutorul lui Mircea cel Batran a desavarsit reorganizarea politica si administriativa a Moldovei. La 25 martie 1 400 depune juramant omagial regelui Poloniei. La inceputul domniei, relatiile dintre Alexandru cel Bun si regele polon Vladislav Iagiello au fost incordate.

Dupa 1.400 lituanienii au trimis soli in tara Romaneasca cu scopul de a-l convinge pe Mircea cel Batran sa accepte inlocuirea domniturului Alexandru cel Bun. Acesta insa nu a acceptat si mai mult l-a sprijinit pe domnul Moldovei, care a reusit sa-si consolideze domnia si sa poata trata pozitiei sigure normalitazea relatiilor cu regatul polono-lituanian Recunoasterea noului domnitor al Moldovei s-a realizat prin chemarea acestuia la masa tratativelor.
Noului domn al Moldovei i-a revenit rolul de a clarifica situatia biseri-cii moldovenesti, a relatiilor ei cu Patriarhia din Constantinopol, care provo-case grave neintelegeri intre locuitori, framantari care amenintau unitatea si existenta statului. In jurul anului 1 404 situatia interna a Moldovei se deosebea de cea anterioara lui Alexandru cel Bun. Autoritatea centrala dispunea de forta si prestigiu ca sa-si poata impune hotararile.