Romanul "Baltagul" a fost considerat o capadopera a prozei romanesti,o deavarata epopee a vietii pastoresti,cu radacini in nucleul epic din "Miorita",dar reprezentativ si o replica la balada polulara,cu o actiune plasata la confluenta dintre civilizatia arhaica si cea moderna si avand in centrul ei tema cautarii si a cunoasterii adevarului. Este o opera epica,deoarece are narator,are personaje,are actiune si deci subiect cu momentele lui principale,spatiul si timpul sunt cadru al actiunii,modul de expunere de baza este naratiunea,iar autorul isi exprima in mod indirect ideile si sentimentele.

Ca specie literara a genului epic ,"Baltagul" este un roman,o opera epica de mare intindere,cu o actiune complexa,desfasurata intr-un cadru spatial si temporal foarte larg,urmarind un conflict puternic,cu personaje numeroase si oferind o imagine ampla asupra vietii muntenilor. Romanul este imparit in 16 capitole,cu un singur fir narativ ,de mare dinamism si de un tulburator tragism in final. Subiectul operei are o expozitiune ce poate fi rezumata in cateva cuvinte.pe fundalul unei povesti despre viata harazita de dumnezeu muntenilor,se proiecteaza chipul Vitoriei Lipan,sotia lui Nechifor Lipan,oier din satul Magura.Munteanca sta pe prisapa si toarce,iar gandurile ei se indreapta catre sotul ei care plecase la Dorna dupa oi ,dar nu se mai intorsese desi Sf. Andrei era aproape.