Pe langa cele trei biserici protestante, libere si privilegiate, calvina, luterana si unitariana, mai existau, inca, cea catolica, ramasa atat de slabita in urma Reformei si cea romaneasca, orientala, impilata si abia tolerata. Desi legal si formal religia catolica era intre religiile recepte, Episcopia catolica de Alba Iulia fusese desfiintata din 1566, catedrala ocupata de reformati, averile confiscate si calugartii obligati sa paraseasca tara . Catolicii nu aveau episcop si nici cel putin un vicar. Prigonit si lipsit de orice sprijin al statului, catolicismul a fost redus la cateva parohii secuiesti. Disciplina clerului catolic, ramas fara autoritate superioara, a lasat foarte mult de dorit, preotii violand cu deosebire disciplina celibatului .
Conducatorii Transilvaniei voiau sa mentina in continuare aceasta stare de lucruri si sub habsburgi, cerand autonomia completa a provinciei in frunte cu principe calvin si cu respectarea drepturilor bisericilor, asa cum se gaseau ele pe timpul lui Gabriel Bethlen, ba mai mult, in afara de asigurarea data de imparat, drepturile provinciei sa fie puse si sub protectia unor state protestante: Anglia, Suedia, Danemarca, Prusia, Olanda si Elvetia. Moartea lui Mihai Apafi I la 15 aprilie 1690 si numirea de catre turci, in locul urmasului si fiului acestuia, Mihai Apafi II, a lui Emeric Tököly, acesta cu curutii sai si avand alaturi pe turci - si silit de acestia - , si pe Constantin Brancoveanu, infrange la 11 august ostile imperiale la Tohan-Zarnesti, iar la 8 octombrie turcii ocupa Belgradul .