IInformatie ..................................... la Comprehensie ............................... 0 la Aritmetica ..................................... Memorie imediata cifre ................ 0 la Similitudini .................................. la 0Vocabular ................................. 0Completare imagini ..................... + la 0Aranjare imagini ........................... + + la +Asamblare obiecte ........................ + + la +Cuburi ........................................... + la 0Cod ............................................... 0 la Mentiune. Totalul la probele de Performanta n general este superior achizitiilor n planul Verbal. Totalul la ,,Asamblare obiecte plus ,,Aranjare imagini ajunge ntotdeauna mai mare dect totalul la ,,Cuburi plus ,,Completare imagini. Variabilitate inter-teste este comparativ limitata.E) DEBILI MENTALIInformatie ..................................... 0 la Comprehensiune ........................... +Aritmetica ..................................... Memorie imediata cifre ................ 0Vocabular .............................. + +Completare imagini ............... la 0Aranjare imagini ................... 0Asamblare obiecte ................ +Cuburi ................................... 0 la +Cod .................................... la +Mentiune. Notele la ,,Performanta sunt n general superioare nivelului Verbal, dar variabilitatea inter-teste limitata (desi notele la ,,Similitudini si ,,Cuburi ating n general media).Redam semnificatia simbolurilor utilizate n tabelele noastre: + si + + semnifica: ,,relativ bun, ,,ridicat sau considerabil peste media notelor celorlalte teste obtinute de subiect; si semnifica ,,relativ slab sau ,,scazut sau considerabil sub media subiectului la celelalte teste; 0 nseamna nici o deviatie semnificativa de la media notelor subtestelor ramase.{n general, simbolul plasat primul indica tendinta generala. Astfel, la entitatea ,,maladie organica a creierului, testul de ,,Asamblare obiecte este marcat de la 0 la . Aceasta semnifica n general ca nota unui subiect suferind de o tulburare organica nu este proeminenta la testul ,,Asamblare obiecte, dar ca n anumite cazuri ea poate fi extrem de slaba.Pe o baza cantitativa simbolurile au aproximativ semnificatia urmatoare:+ deviatia 1,5 - 2,5 unitati peste nota medie a subtestului,+ + deviatia de 3 sau mai multe unitati peste nota medie a subtestului, deviatia de 1,5 - 2,5 unitati sub nota medie a subtestului,0 deviatia de la 1,5 la -1,5 unitati de la nota medie a subtestului, deviatia de 3 sau mai multe unitati sub nota medie a subtestului.Toate deviatiile sunt exprimate n termeni de unitati ponderate de notare.Comentarii1) Maladii organice ale creieruluiCategoria aceasta nglobeaza un grup important de sindroame care contine de la tumori ale creierului pna la alcoolism cronic. Cazurile nu sunt citate ca exemple de diagnostice diferentiale ntre entitatile unei maladii specifice oarecare, ci mai curnd ca ilustrari de dezorganizare a proceselor intelectuale observate n majoritatea cazurilor organice privind creierul fara a tine seama de tip. Simptomele cele mai frecvente ale cazurilor organice ale creierului sunt tulburarile n sfera motrica a vederii, o pierdere a flexibilitatii mentale, deficiente variate ale memoriei si o scadere a capacitatilor legate de aptitudini de organizare si sinteza.n consecinta, cazurile de deficienta organica ale creierului, cu rare exceptii reusesc mai bine la testele Verbale dect la testele de Performanta. Nereusita cea mai mare si cea mai uniforma se manifesta la testul ,,Cod, dar este nca cea mai specifica pentru diagnostic, desi aceasta nu este n mod necesar performanta cea mai defavorabil afectata. Incapacitatea organica de a rezolva testul ,,Cuburi, reprezinta incapacitatea asociata n mod sistematic cu tulburarile de organizare vizula si motrica. Dupa notele scazute la testele ,,Cod si ,,Cuburi, notele slabe cele mai frecvente sunt obtinute la testele de ,,Aritmetica si conform genului de organ atins, la testul de ,,Asamblare obiecte. Deficitul de memorie se reflecta ntr-o nota slaba la testele de ,,Memorie imediata, n special la cifrele n ordine inversa. Anumiti subiecti reusesc de asemenea sa obtina note mari la testul de Similitudini. Aceasta poate reflecta fie o pierdere a capacitatii de gndire conceptuala, fie mai frecvent, o rigiditate crescuta n procesele de gndire. Orice noua sarcina de nvatat este afectata ntr-o maniera marcanta. Aceasta explica n principal nota slaba a bolnavului organic la testul ,,Cod, cu toate ca tulburarile vizual-motorii joaca un rol important n esecurile sale.Unele grupuri de cazuri, cum ar fi bolnavi paralizati si indivizii cu arteroscleroza, prezinta adesea o deteriorare generalizata, adica ,,reusesc rau la aproape toate testele. n general ei reusesc mai bine la testele verbale dect la testele de performanta, dar nu prezinta o mare variabilitate n ceea ce priveste testele care constituie fiecare parte a scalarii. Acest fapt are deseori valoare n diagnosticul diferential, ca de exemplu, ntre leziunea traumatica a creierului n care alterarile sunt inegale, si paralizia generala n care procesele intelectuale sunt mai mult sau mai putin alterate ntr-o maniera uniforma.2) Comentarii privind schizofreniaSchizofrenia n acceptia psihiatrilor germani identificata cu dementa precoce include un grup de afectiuni mai curnd dect o singura entitate, o singura maladie. Desi mpartirea clasica a dementei precoce n 4 tipuri: catatonic, paranoid, hebefrenic si simplu ar fi mai mult teoretica dect reala, ea sugereaza totusi ceea ce experienta a demonstrat ca schizofrenii pot prezenta ntre ei o mare varietate, cu aceeasi simptomatologie ca imagine generala. Pe lnga aceasta, diagnosticul general al schizofreniei nsasi, depinde adesea de orientarea psihiatrului sau de scoala careia i apartine. Un caz care ntr-un spital este diagnosticat ca schizofrenie, poate fi perfect desemnat ntr-altul ca psihoza maniaco-depresiva sau invers. Lund n consideratie aceasta situatie este evident ca orice lista simpla de semne nu poate fi suficient de ntinsa, ori n totala contradictie.Din punct de vedere intelectiv-operational efectul cel mai general al proceselor psihotice din grupa schizofreniei este diminuarea eficientei mintale a subiectului. Aceasta pierdere (QP) este pusa n evidenta prin scaderea notelor obtinute la majoritatea testelor cernd un efort imediat si dirijat. Din punct de vedere profesional aceasta se manifesta (apare) n faptul ca adaptarea profesionala a schizofrenului este adesea considerabil inferioara fata de ceea ce s-ar putea astepta de la individ ce pare dotat la origine, din nastere. Pe lnga slabirea eficientei mintale, schizofrenul se caracterizeaza prin ncetinirea accentuata a gndirii sale, o scadere a flexibilitatii mentale si o tendinta la perseverare. Asa cum s-a remarcat deseori, el reuseste mai bine la testele verbale. Aceasta superioritate relativa a schizofrenului este de un interes special deoarece n general nu se considera ca s-ar manifesta prin capacitati de verbalizare. Din punct de vedere clinic, el este n mod constant desemnat ca un individ nchis n sine si putin comunicativ. Totusi acest ilogism ntre cele doua constatari se explica partial prin aceea ca la testele verbale care cer mai putin verbalizare dect precizie, schizofrenul reuseste mai bine. Atunci cnd testele cer o anumita verbalizare, cum e cazul testului de similitudini exista destule sanse ca el sa esueze. Acest esec nu este datorat unei deficiente de comprehensiune sau de facilitare a limbajului, ci unei deformari n procesul de ideatie al bolnavului. Schizofrenul interpreteaza incorect sau rau cuvintele, n aceeasi maniera n care el interpreteaza prost (deformat) realitatea si raspunsurile sale necuviincioase, iar ideile sale bizare sunt urmare a acestei gresite interpretari.O alta caracteristica a schizofrenului este incapacitatea de a se ocupa de situatii concrete si specifice. El uita detaliile, nu ntelege (nu percepe, nu sesizeaza) asemanarile obisnuite si diferentele, aceste dificultati reflectndu-se adesea n notele scazute pe care le obtine la testele ,,Similitudini sau ,,Completare de imagini, sau chiar la ambele.n sfrsit, o alta caracteristica, dar nu mai putin importanta este aceasta imposibilitate de a face o predictie oarecare privind evolutia schizofreniei, deoarece de la o perioada la alta, se ntlnesc bolnavi care reusesc la unul sau mai multe din aceste teste la care esecul a fost nregistrat ca o caracteristica a schizofreniei. Cunoasterea aprofundata a cazului particular permite n general a se da o explicatie acestor constatari contradictorii, dar ocazia unor astfel de exceptii arata ca diagnosticul schizofrenului dupa semne sau pattern-uri psihometrice nu este o treaba prea simpla. Cazurile pe care le prezentam ca ilustrari sunt tipice n sensul ca ele privesc indivizii care prezinta majoritatea sau un mare numar de semne caracteristice ale grupului schizofreniei, n ansamblul sau.3) Psihopatie sau dizarmonie comportamentalaTrasatura izolata cea mai prepon-derenta n pattern-ul unui adolescent viitor psihopat este nota sa n mod sistematic ridicata la testele de Performanta n comparatie cu cele obtinute la testele Verbale. Se ntlnesc n mod ocazional exceptii, dar acestea sunt n general reflectarea unei oarecare capacitati sau incapacitati speciale. De asemenea, demn de a fi notat este nota obtinuta n mod frecvent de psihopat la testul de Completare imagini. Aceasta constatare este surprinzatoare deoarece se presupune ca acest test constituie o buna masura a inteligentei sociale. Daca aceasta interpretare este corecta trebuie sa se faca o distinctie ntre Comprehensiunea (unei situatii sociale, de exemplu) si comportamentul rezultat. Psihopatii au n general comprehensiunea situatiilor, dar ei au tendinta de a le aduce, trata n propriul lor avantaj, ntr-o maniera antisociala. Acesta idee nu trebuie mpinsa prea departe, deoarece regula are numeroase exceptii, cum ar fi cazul extrem al unor psihopati care sunt nu numai perversi n comportamentul lor, dar deformati si n comprehensiunea lor sociala. Atitudinea la testul de performanta al psihopatului este caracterizata n ansamblul sau, prin jovialitate si o ndrazneala (aplomb), contrastnd ntr-un mod pregnant cu cele ale unui nevrotic. El nu se mpiedica de contradictii si cnd el nu este mpiedicat face orice lucru fara cel mai mic efort, iar gndirea sa abstracta este adesea sub medie, ceea ce se reflecta adesea printr-o nota scazuta la testul de Similitudini. El are, de asemenea, tendinta de a reusi destul de prost la Rationamentul aritmetic, dar trebuie remarcat ca nota medie a subtestului de calcul Aritmetic este pentru adolescentul normal (vrsta 12-16 ani) n mod sistematic mai scazuta dect nota sa medie la celelalte teste ale Scalei.Pattern-ul testelor pe care le descriem este scazut n special la performantele adolescentilor de sex masculin psihopati. Experienta ulterioara a aratat ca aceasta se aplica de asemenea si adultului barbat psihopat. Unele studii arata ca s-ar putea ca acest pattern sa nu aiba aceeasi valoare diagnostica n cazul femeilor psihopate. S-ar parea ca exista o diferenta importanta conform sexului. Totusi, nota relativ scazuta la testul de Informatie ar fi o trasatura comuna adolescentilor psihopati, baieti si fete. Ea poate fi datorata n parte unei ntrzieri n educatie (chiul la scoala), asociata deseori adolescentului delincvent. Totusi o nota slaba la Informatii este considerata ntotdeauna un semn fidel pe care se poate sprijini psihologul n selectarea cazurilor psihodiagnostice.4) Nevroticiin general nevroticul ,,reuseste prost la testele care cer un efort imediat. El este nclinat sa considere fiecare proba ca o sfidare si se nelinisteste pentru impresia pe care el ar putea s-o faca asupra examinatorului. Rezultatul este ca adesea ncremenit exagereaza critica si neregularitatile. Aceste caracteristici se pot manifesta la oricare test, dar la Performantele nevroticului - testul de Asamblare obiecte si Memorie cifre - ele sunt cel mai bine puse n evidenta. Cu toate ca se ntmpla rar ca nevroticul sa asambleze ntr-un mod absurd piesele, la testul de Asamblare obiecte, efortul sau la acest test se caracterizeaza prin numeroasele sale ncercari si erori. Adeseori absenta unor combinatii absurde este aspectul care distinge (diferentiaza) nevroticii de cazurile organice, care, si ele de asemenea, obtin note slabe la acest test. Succesele sau esecurile nevroticului la testul de Memorie cifre sunt imprevizibile. Adesea el esueaza la o serie usoara de cifre si reuseste la una mai dificila. In mod frecvent el poate repeta serii de cifre la fel de lungi (numeroase) sau uneori chiar mai lungi, n ordine inversata dect n ordine directa.Cu toate ca nota la Performanta a nevroticului este n general mai scazuta dect nota sa Verbala, exceptiile sunt destul de curente, n special la isterici si n nevrozele obsesionale. Un numar mare din acestia din urma sunt obsedati de numere si reusesc adesea ntr-o maniera surprinzatoare la cele doua teste: Memorie si Aritmetica. Nevroticii care lucreaza ntr-un birou pot de asemenea obtine note ridicate la testul Cod. Nota scazuta a nevroticului la testul Aranjare de imagini este n mod frecvent asociata deficientei de adaptare sociala si reflecta obisnuita lor inaptitudine de a se conduce n situatiile sociale.Anxietatea nevrotica se manifesta adesea n ezitarea subiectului, n esecurile sale neasteptate si n maniera sa de a se nversuna contra diverselor ntrebari ale testului. Bolnavii suferind de nevroze de angoasa si de depresie nevrotica pot sa fie n mod constant ncurajati. Dar n general, nevroticii supra estimeaza propria lor capacitate intelectuala. Variabilitatea testului este mai mare la nevrotici dect la subiectii normali, dar mai mica dect la psihotici.5) Debilitate mentalaDebilii mental nu prezinta de obicei nici o problema speciala de diagnostic, n afara de cazul unui prognostic social fata de cel intelectual si ntr-un numar mic de cazuri cnd trebuiesc diferentiati de schizofreniile simple. {n diferentierea dintre schizofrenia simpla si debilitatea mintala, testele care ndeplinesc cel mai bine rolul de criterii ar putea fi: Calcul Aritmetic, Similitudini si Cuburi. Se poate ca schizofrenul sa reuseasca sa obtina o nota ridicata la unul din aceste subteste, sau chiar la toate, dar debilul mental aproape niciodata. Aceste trei subteste permit de asemenea diferentierea cazurilor limita (bordeline) de debilitatea mintala definitiva (apud D. Wechsler, H. Israel & B. Babinski ,,A study of the Sub-test of the Bellevue Inteligence Scale n ,,Border-line and Mental Defective Cases, n American Journal of Mental Deficiency, N: 115, pp. 555-558).6) Variabilitatea inter-testeNotatia mare variabilitate ,,inter-teste ndeosebi cnd ea se aplica la schizofreni necesita un comentariu special. {ntr-un studiu mai recent s-a consemnat ca, n acest grup de bolnavi, variabilitatea inter-teste la A-B nu este n mod special mare, si n orice caz, nu n mod semnificativ mai mare dect cea ntlnita la debilii mental. Aceste constatari sunt nu numai diferite de observatiile autorului testului, dar de asemenea, contrarii experientei clinice a celorlalti investigatori att la Scala Wechsler-Bellevue ct si la celelalte Scale.Datele privind Scala WB pot fi de un real folos din punct de vedere al diagnosticului diferential daca examinatorul este la curent cu problemele statistice si nosologice care prezinta toate tablouri asemanatoare.Astfel un studiu atent va arata ca la aceleasi teste sunt esecuri repetate ale diverselor grupuri clinice. De exemplu: toate grupurile clinice, n afara psihopatilor si debililor mental reusesc mai bine la testele de Performanta dect la testele Verbale. Sau de asemenea, testul de Cod, ca test - ,,esec este comun nevrozelor, maladiilor organice si n numeroase psihoze; n timp ce aproape toti indivizii cu tulburari mintale reusesc relativ bine la testele de Vocabular si Informatie. In consecinta, nu incidenta unui ,,semn, dar caracterul celorlalte ,,semne care-i sunt asociate n combinatie determina semnificatia sa diagnostica. In general, problema diagnosticului prin diferenta specifica a notelor testului poate fi comparata cu diagnosticul medical efectuat conform semnelor fizice.Cu ct sunt mai numeroase ,,semnele asociate unei tulburari mentale definite, relevate printr-un examen psihometric, cu att este mai mare probabilitatea de a stabili un diagnostic corect pe baza acestui examen. Totusi, daca acestea sunt foarte accentuate, prezenta unuia sau a doua ,,semne nu mai pot fi definitiv patognomonice. De exemplu: o nota foarte scazuta la testul ,,Cuburi combinata cu o nota foarte joasa la testul de ,,Asamblare obiecte este n mod categoric indicativul unei afectiuni organice, desi unii autori cred ca aceste semne pot absenta. Uneori ,,semnele sunt mai numeroase dar la fel de categorice si n aceste cazuri trebuie sa fie luate n considerare indicatiile auxiliare. De exemplu: debilii mental prezinta n mod ocazional distributiile notelor foarte apropiate de cele ntlnite la psihopati.Noi concluzionam la aceasta discutie asupra materialului psiho-diagnostic care ar putea fi extras din scala Wechsler-Bellevue adaugnd unele note care pot fi numite ,,indexuri calitative. Aceste indexuri sunt itemii semnificativi care se releva fie n forma, fie n continutul raspunsurilor subiectului.Calitatile de perseveratie si de redundanta ale definitiilor schizofrenului la testul ,,Vocabular sunt un exemplu. Altul ar fi negativismul care se reflecta n tendinta subiectului de a zice sau a face contrariu dect ceea ce i se cere. Aceasta dispozitie se manifesta frecvent la raspunsurile subiectului la testul ,,Similitudini unde n loc de a da asemanarile cerute el citeaza diferentele total gratuite. Tendinta de a expune diferentele cnd i se cer asemanarile se ntlneste de asemenea la subiectii avnd capacitate intelectuala limitata, tineri, copii si debili mintal. Dar cnd ele sunt date n mai multe reprize de un individ cu o inteligenta peste normal, mediocru sau chiar buna, aceasta este aproape ntotdeauna un semn patognomonie n schizofrenie. Iata de exemplu raspunsurile date de un schizofren la testul ,,Similitudini care s-a ncapatnat de a cita diferentele chiar dupa rugaminti repetate si terminnd prin a obtine o nota de zero la acest test: pentru portocala - banana: portocala este rotunda - banana este lunga; pentru palton - rochie: un palton se pune pe o rochie; pentru cine - leu: un leu este mai mare; pentru automobil - bicicleta: un automobil are 4 roti, bicicleta 2; pentru ziar - radio: se asculta noutatile la radio si se citesc istorisirile n ziar; pentru arbore - alcool: arborele este de toate culorile, alcoolul este alb.Uneori bolnavul persista pur si simplu n a da un raspuns de tip cliseu: ,,ele nu sunt asemanatoare, ele nu sunt la fel. In cazuri similare lui i este imposibil sa-si schimbe formula (chiar gresita) si daca din ntmplare reuseste rezultatul obisnuit este obtinerea ca raspuns a unei diferente n loc de asemanare. De exemplu: dupa ce a raspuns n mod sistematic ,,nu sunt la fel la primele 4 ntrebari ale testului ,,Similitudini, bolnavul dupa mai multe ndemnuri, si modifica raspunsul de la a 5-a ntrebare ,,ziar-radio spunnd: unul este facut pentru noutati, altul pentru distractie.O caracteristica relativ comuna schizofrenilor si ocazional anumitor tipuri de psihopati este raspunsul ,,stricat sau ,,contaminat. Subiectul da la nceput un raspuns bun sau acceptabil si apoi el l strica adaugnd ceva fara legatura sau excentric. Asemenea raspunsuri sunt cel mai frecvent provocate de ntrebarile testului ,,Comprehensiune si la fel uneori de ntrebarile testului ,,Similitudini. Astfel: ,,de ce se fac pantofii din piele?. Raspunsul a fost ,,se merge mai usor, este un vechi obicei (schizofren). Exemplu: ,,De ce terenul costa mai mult la oras dect la sat?. Raspunsul poate fi: ,,n oras terenul are mai mare valoare fiindca oamenii au nevoie de mai mult spatiu, n timp ce la sat sunt mai putin cerute. La ntrebarea: ,,Ce trebuie sa faci cnd gasesti pe strada o scrisoare? Raspunsul a fost: ,,S-ar putea pune la posta, dar nti eu as deschid-o pentru a vedea daca nu cuprinde bani. La ntrebarea: ,,Presupunnd ca ar contine bani? Raspuns a fost: ,,O rup - poate fi caracteristic pentru structuri dizarmonice de personalitate.Uneori o ntrebare pusa de subiect poate releva tendinte anormale. Astfel, nainte de a raspunde la o problema de aritmetica n final, n test se utilizeaza monede de tip franc. Daca un om cumpara de 6 franci timbre si i da functionarului o piesa de 10 franci, ct trebuie sa primeasca rest?. Un schizofren vrea sa stie singur daca este vorba de timbre de ,,2 sau de 3 franci. Alteori, o ntrebare pusa la ntmplare de examinator poate avea ca efect un raspuns revelator. Iata un exemplu, mai curnd amuzant. ,,Ce distanta este ntre New York si Paris? Bolnavul raspunde: ,,nu stiu. Examinatorul sugereaza ncearca sa afli. Bolnavul: ,,Ei, bine, trebuie sa treaca aproape o saptamna pentru a ajunge de la Paris la New York. Sunt 7 zile ntr-o saptamna si 24 de ore ntr-o zi: deci nmultind 24 cu 7 se obtine 161, ceea ce da numarul de ore din 7 zile sau o saptamna. Ori, exista 20 de grupuri de case ntr-o mila, multiplicnd 161 cu 20, aceasta face 3220. Distanta de la Paris la New York este de 3220 mile. Calculul nu este n ntregime just, dar mai importanta dect usoara eroare de nmultire este maniera n care subiectul da un raspuns aproape corect.Acest raspuns a fost dat de un subiect schizofren care evidentia n structura psihismului si elemente maniacale. Utilizarea unor expresii si concepte cu iz arhaic ne arata ca n istoricul Bateriei Wechsler-Bellevue acestea au fost folosite n primele variante alcatuite si administrate aproximativ n perioada 1939-1955.www.studentie.ro - 2005
