Cel mai mare exemplar cunoscut in literatura stiintifica este cel aruncat pe o plaja din Noua Zeelanda , in 1880 . El avea o lungime de aproximativ 20 m , din care 10-12 m erau tentaculele, care la calmarii morti sunt deosebit de elastice si usor de intins , de aceea stabilirea dimensiunilor lor este ne sigura . Ochii calmarilor uriasi sunt cei mai mari ochi din lumea animala, putand avea diametrul de 25 cm, adica de doua ori mai mare decat la balena albastra , care ajunge 130 tone . "Punga cu cerneala" ajunge la 1m lungime si arata ca un sac foarte alungit . "Ciocul de papagal" este de marimea unei unei foarfeci.

Calmarii uriasi apartin genului Architeuthis . De-a lungul anilor au fost descrise cel putin 19 specii, dar astazi teutologii, mentioneaza doar trei : Architeuthis dux, A. martensi si A. sanctipauli .
Deoarece majoritatea exemplarelor gasite erau fie esuate pe plaja, fie scoase din continutul stomacal al casalotilor, conditiile in care traieste Architeuthis nu sunt foarte bine cunoscute. Faptul ca, printre numeroasele animale inghitite de un casalot, se gasesc de obicei resturile de la cate un singur calmar urias, a condus la idea ca Architeuthis traieste solitar, exceptand probabil perioada de imperechere. Extrem de putine capturi au fost facute cu plase traulate la adancimi de 200-375 m.