CAPACITATEA DE FOLOSINTA A PERSOANELOR JURIDICE1. Consideratii generaleAlaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil casubiecte de drepturi si obligatii. in aceasta calitate, ele au aptitudineagenerala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, invirtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.2. Caractere juridiceLegalitatea capacitatii de folosinta exprima ideea ca ea este prevazuta de lege,vointa partilor neavand nici un rol in privinta capacitatii e folosinta.Generalitatea exprima caracterul ei abstract - general, aptitudinea de a aveadrepturi si obligatii fara a exista o enumerare limitativa; generalitatea seraporteaza la scop.Inalienabilitatea capacitatii de folosinta exprima ideea ca aceasta nu poate fiinstrainata nici total, nici partial.Actul juridic prin care o persoana juridica renunta sau instraineaza capacitatea de folosinta este lovit de nulitate absoluta, deoarece aceasta arinsemna insasi incetarea fiintei persoanei juridice, or incetarea ei poate avealoc numai prin modurile stabilitede lege (care sunt comasarea, divizarea sidizolvarea).Intangibilitatea capacitatii de folosinta consta in faptul ca aceasta nu poate filimitata sau ingradita decat in cazurile si conditiile stabilite de lege.Specialitatea capacitatii de folosinta este caracterul juridic care diferentiazacontinutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice de cel al persoanei juridice. Daca in cazul persoanelor fizice capacitatea de folosinta are uncontinut identic pentru toate persoanele, in cazul persoanelor juridice aceastacalitate difera de la o persoana juridica la alta, in functie de scopul pentrucare persoana a fost infiintata. Astfel, Decretul nr. 31/1954, prevede:,, Persoana juridica nu poate avea det acele drepturi care corespund scopuluiei, stabilit prin lege, act de infiintare sau statut." Asadar, intinderea capacitatii de folosinta a persoanei juridice este limitata de principiul specialitatii acestei capacitati, iar principiul se raporteaza la scopul persoaneijuridice stabilit de lege, act de infiintare sau statut.3. Momentul dobandirii capacitatii de folosinta de catre persoanele juridice supuse inregistrarii (inmatricularii)Persoanele juridice supuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosintade la data inregistrarii (inmatricularii), indiferent de modul lor de infiintare.4. Momentul dobandirii capacitatii de folosinta de catre persoanele juridice nesupuse inregistrariiPersoanele juridice nesupuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosintain functie de specificul modului de infiintare, care este, dupa caz: a) data actului de dispozitie care le infiinteaza; b) data recunoasterii actului deinfiintare; c) data autorizarii infiintarii si data indeplinirii vreunei alte cerinte alegii.Art. 32 din Decretul nr. 31/1954 dispune: ,,Persoanele juridice sunt supuse inregistrarii sau inscrierii, daca legile care le sunt aplicabile reglementeazaacasta inregistrare sau anscriere", iar textul art. 33 din acelasi act normativprevede: ,,Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea dea avea drepturi si obligatii de la data inregistrarii lor.Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii dupacaz, potrivit dispozitiilor art. 28, de la data actului de dispozitie care leinfiinteaza, de la data recunoasterii ori a autorizarii infiintarii lor sau de ladata indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege".Data inregistrarii precum si celelalte date specifice modului respectiv deinfiintare au efect constitutiv, marcand momentul inceperii capacitatii defolosinta.Momentul inceperii capacitatii de folosinta pentru diferite categorii depersoane juridice este: - de la data inregistrarii (inmatricularii) in registrul comertului pentru: - regiile autonome (art. 26 din Legea nr. 26/1990) - societatile comerciale (art. 26 din Legea nr. 26/1990) - organizatiile cooperatiei mestesugaresti (art. 10 din Decretul-lege nr.66/1990; art. 20 din Legea nr. 26/1990) - organizatiile cooperatiei de consum si credit (art. 10 din Legea nr. 109/1996) - de la data autorizarii (inregistrarii, inscrierii) de catre organul competentpentru partidele politice, sindicater si alte persoane juridice.in acest sens:a) Art. 20 din Legea nr. 27/1996 a partidelor politice dispune ca partidulpolitic dobaneste personalitate juridica de la data ramanerii definitive ahotararii judecatoresti de admitere a instantei privind admiterea cererii deinregistrare. Competenta generala revine Tribunalului MunicipiuluiBucuresti a carui decizie poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti carese pronunta prin decizie definitiva. Decizia se incrie in Registrul partidelorpolitice tinut de Tribunalul Municipiului Bucuresti.b) Potrivit art. 19 din Legea nr. 54/1991, ,,Sindicatul dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii de admitere acererii de inscriere" care, in temeiul art. 15 alin. 1 din aceeasi lege sepronunta de judecatoria pe a carei raza teritoriala isi are sediul sindicatul.c) Conform art. 16 din Legea nr. 36/1991, societatile agricole dobandescpersonalitate juridica de la data inscrierii hotararii judecatoresti definitive inregistrul special al instantei judecatoresti competente.d) Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 114/1996, asociatia de proprietaridobandeste personalitate juridica in momentul inregistrarii la judecatoria peraza careia se afla cladirea pentru care s-a construit asociatia.e) Potrivit art. 4 din Legea nr. 21/1924, asociatiile si fundatiile devin persoanejuridice de la data inscrierii hotararii judecatoresti definitive in registrulspecial al instantei competente.f) Decretul-lege nr. 122/1990 prevede in art. 7 ca reprezentantele societatilorcomerciale si ale organizatiilor economice straine se inregistreaza, dupa autorizare, la Camera de Comert si Industrie a Romaniei si la administratiafinanciara teritoriala. - de la data recunoasterii de catre Guvern a infiintarii pentru camerele decomert si industrie (art. 2 din Decretul-lege nr. 139/1990).5. Capacitatea de folosinta anticipata (restransa)Art. 33 din Decretul nr. 31/1954, in alin.final, prevede exceptie de la regulilede mai sus, precizand:,,Cu toate acestea, chiar inainte de data inregistrarii sau de data actului de recunoastere, ori de data indeplinirii celorlalte cerinte ce ar fi prevazute,persoana juridica are capacitatea chiar de la data actului de infiintare catpriveste drepturile constituite in favoarea ei, indeplinirea obligatiilor si aoricaror masuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai intrucat acestea suntcerute ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil."Aceasta capacitate de folosinta restransa (anticipata) rezulta din insasiscopurile in vederea carora aceasta se infiinteaza spre a ingadui persoaneijuridice sa dobandeasca drepturile si sa-si asume obligatiile cerute pentru alua fiinta in mod valabil.6. Continutul capacitatii de folosintaCapacitatea de folosinta cuprinde toate drepturile si obligatiile civile carecorespund scopului stabilit de lege, act de infiintare sau sttut.Continutul capacitatii de folosinta poate fi disociat in doua laturi: - latura activa, cuprinzand aptitudinea de a avea drepturi subiective, adicadrepturi civile patrimoniale si personal nepatrimoniale, izvorate din contractesau din fapte juridice extracontractuale - latura pasiva, cuprinzand aptitudinea de a avea obligatii civile patrimonialesi nepatrimoniale.in mod concret, continutul capacitatii de folosinta se stbileste prin actul deinfiintare (lege, act constitutiv, contract, statut) si este subordonat scopuluipersoanei juridice inscris in actul de infiintare.Scopul persoanei determinp continutul capacitatii de folosinta, scop stabilitprin lege, act de infiintare, statut pentru categorii de persoane juridice saupentru fiecare persoana juridica.si in cazul capacitatii de folosinta anticipate, scopul stabileste limitele acesteia, respectiv masurile necesare pentru infiintarea persoanei juridice(constituirea patrimoniului, intocmirea formalitatilor privitoare la infiintare etc.).Nu toate persoanele juridice dobandesc o capacitate de folosinta anticipatasi apoi o capacitate de folosinta deplina. Asa sunt persoanele juridice de stat(organele de stat, institutiile de stat si unitatile administrativ-teritoriale), caredobandesc integral capacitate deplina de folosinta.7. Principiul specialitatii capacitatii de folosintaContinutul ,,capacitatii de folosinta se reduce la acele drepturi si obligatii care sunt necesare realizarii scopului acestor subiecte de drept". Aceastaregula se exprima in principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoaneijuridice si este formulata in art. 34 din Decretul nr. 31/1954 astfel: ,,Persoanajuridica nu poate avea decat drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, act de infiintare sau statut.Orice act juridic care nu este facut in vederea realizarii acestui scop este nul".De asemenea, art. 9 din Legea nr. 21/1924 consacra urmatoarea regula:,,Persoanele juridice de drept privat, cazand sub prevederile legii de fata, nuse pot folosi decat de drepturile ce le sunt necesare pentru realizarea scopului si destinatiei lor.Ele nu pot contracta obligatiuni decat tot in vederea realizarii acestui scop sia acestei destinatiuni".intre continut si scop exista o concordanta, in care scopul persoaneidetermina continutul capacitatii.in legatura cu intinderea acestui principiu se sustine ca specialitatea capacitatii d folosinta are in vedere numai drepturile si obligatiile civilenascute din acte juridice, nu si cele nascute din fapte juridice (in sensrestrans) sau din lege.Nu numai actele civile, ci si faptul ca persoana juridica participa si laraporturi de alta natura (comerciale, de munca, financiare, administrative etc.).Deci principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridiceactioneaza numai in situatiile juridice in acre izvorul drepturilor si obligatiiloril constituie vointa subiectului de drept, adica se incheie acte juridice dealta natura.Acest principiu nu priveste capacitatea delictuala a subiectului de dreptrespectiv. Solutia este impusa de faptul ca aptitudinea subiectului de dreptcivil de a avea drepturile si obligatiile civile care izvorasc din faptul cauzatorde prejudicii de vointa in acest sens a subiectului respectiv, adica de incheierea de act juridic.in conditiile economico-socile actuale, principiul specialitatii capacitatii defolosinta a persoanei juridice este exprimat si concretizat in actul de infiintareori in statutul persoanei juridice prin stabilirea scopului si a obiectului deactivitate. Pe langa obiectul de activitate principal se inscriu in actele deinfiintare si diferite activitati complementare, secundare, dupa cum unelesocietati comerciale se inscriu in actele de infiintare doua sau mai multeobiecte de activitate complet distincte.8. Sfarsitul capacitatii de folosintaSfarsitul capacitatii de folosinta a persoanei juridice trebuie privit sub douaaspecte: - incetarea capacitatii de folosinta anticipata sau restransa - incetarea capacitatii de folosinta deplina.Capacitatea restransa inceteaza odata cu dobandirea capacitatii de folosinta(deplina) de catre subiectul de drept respectiv, moment care coincide cudobandirea personalitatii juridice.Capacitatea de folosinta deplina a persoanei juridice ia sfarsit odata cuincetarea acestui subiect de drept. Calitatea de subiect de drept a persoaneijuridice este organic legata de prezenta capacitatii de folosinta si, invers, faracapacitate de folosinta deplina nu poate exista persoana juridica.in ipoteza in care persoana juridica intra in procesul de lichidare, capacitateade folosinta deplina se restrange, unitatea in lichidare nemaiputand desfasuraactivitate pentru realizarea scopului sau. De la data hotararii dizolvarii si panala radiere persoana juridica va putea desfasura activitatea numai in vederearealizarii drepturilor patrimoniale si platii datoriilor fata de alte persoane.Aceasta capacitate de folosinta ,,restransa" inceteaza definitiv la radierea persoanei juridice din registrul in care a fost inmatriculata.9. Sanctiunea nerespectarii regulilor privind capacitatea de folosintaNerespectarea normelor legale privitoare la capacitatea de folosinta a persoanei juridice poate avea loc in doua forme, astfel: - incheierea actului juridic in lipsa capacitatii de folosinta. Se stie ca una din conditiile de valabilitate a ctului juridic civil este capacitatea de a incheia actul. incheierea unui act juridic civil de catre un element component alstructurii organizatorice a persoanei juridice sau de catre o unitate care segaseste in faza dobandirii personalitatii sau a lichidarii, va atrage nulitateaabsoluta a actului juridic civil respectiv - incheierea actului juridic civil cu incalcarea principiului specialitatiicapacitatii de folosinta a persoanei juridice se sanctioneaza, de asemenea cunulitatea absoluta.BIBLIOGRAFIE1. Iosif R. Urs , Smaranda Angheni , ,,Drept civil. Partea generala. Persoanele. Volumul I", Editura Oscar Print, Bucuresti, 20002. Colectiv de autori , ,,Tratat de drept civil. Volumul al II-lea", EdituraAcademiei R.S.R. , Bucuresti, 19673. Ion Dogaru , ,,Drept civil. Tratat. Volumul al II-lea" , Fundatia EuropeanaTitulescu , Craiova, 20004. A. Ionascu , ,,Drept civil. Partea generala", Editura Didactica siPedagogica , Bucuresti, 19635. Constantin Statescu , ,,Drept civil", Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1970