Rasfoind o carte, lecturand-o ,fiind desigur incantati de continutul si grafica sa, ne punem in mod firesc o seama de intrebari: cum s-a realizat aceasta, cum s-a tiparit, de cand se tiparesc carti, cat este tehnica si cat este arta, cat este hartie si cerneala, dar nu in ultimul rand cat este minte, suflet si lumina?
Pentru a raspunde la aceste intrebari, consider ca este necesar sa amintesc ca scrisul, una din marile inventii ale omenirii, este cel care a facut posibila existenta cartilor de astazi. Scrisul, constand din reprezentarea prin semne conventionale a gandirii umane, a aparut treptat, in mai multe focare de civilizatie, sub forme variate in timp si in spatiu, ca urmare a necesitatii de comunicare intre grupurile umane.

Cele mai vechi carti pot fi socotite tablitele cuneiforme din argila arsa din Mesopotamia si sulurile de papirus din Egipt. Tablitele erau in general dreptunghiulare, de dimensiuni variate pana in 37 cm lungime. Cand a aparut necesitatea scrierii si pe a doua tablita a aparut si cartea.
Cartea antichitatii, in forma ei clasica, era scrisa pe piele de animale sau papirus si avea forma de rulou sau de sul; se numea volumen (volumen, inis = infasurare, incolacire, miscare circulara), iar batul de lemn, os, fildes etc., in jurul caruia era infasurata banda de papirus se numea si ,,ombilic".