In anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a insemnat concentrarea pe cerintele clientilor. Grija principala era de a identifica necesitatile si dorintele clientilor, astfel intreprinderile sa vina in intampinarea acestora la cel mai inalt grad de satisfacere a clientilor. Conceptul sustine ca solutia atingerii de catre o organizatie a obiceiurilor propri consta in determinarea nevoilor si dorintelor clientilor vizati si in furnizarea satisfactiei asteptate intr-un mod mai eficient si mai operativ decat concurenta.

Deci anul 1950 reprezinta momentul introducerii acestui concept si in domeniu bancar, odata cu dezvoltarea sectorului tertial (sector al servicilor). Prin marketing s-a ajuns sa se afle multe lucruri despre client.
I.1 CLIENTUL-o posibila definitie
Clientii sunt cei ce apeleaza la serviciile bancilor, dar mai intai trebuie sa-i cunoastem mai indeaproape. Un client este o persoana fizica sau juridica care beneficiaza sau va beneficia de serviciile bancii, cum ar fi, de exemplu cei ce apeleaza la o banca pentru a schimba valuta. Clientul este cel ce are cont la banca.