Dintre evenimentele care au marcat inceputul erei moderne nici unul nu a avut urmari mai insemnate decat descoperirea Americii si a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste descoperiri incepe expansiunea care avea sa impuna celorlalte continente stapanirea Europei si suprematia civilizatiei europene.

Pana la primul razboi mondial, Europa a stapanit lumea cunoscuta si a largit necontenit limitele acestei lumi. Stiinta, munca, initiativa si capitalul Europei au organizat, in folosul exclusiv al popoarelor colonialiste, productia intregii planete si au constrans popoarele extraeuropene sa accepte diviziunea muncii, care facea din Europa uzina specializata a universului si reducea celelalte continente la rolul de producatoare de materii prime si de cliente ale industriei europene.

Descoperirea Americii se datoreste “unei erori norocoase”. Pe baza credintei ca pamantul e sferic si ca apusul Europei nu e separat de Extremul Orient decat prin Oceanul Atlantic, Cristofor Columb a pornit, in 1492, sa descopere drumul Indiilor spre vest si a nimerit, fara sa-si fi dat seama, in America.