Conditiile naturale de care a beneficiat Craiova ca asezare au favorizat permanenta vietuirii populatiei in aceste locuri si succesiunea civilizatiilor: pretracica, traco-dacica, geto-dacica, daco-romana, daco-romana-bizantina si, mai apoi, romaneasca.
Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datand din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru , intai din valuri de pamant intarit , apoi din piatra si caramica . Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare.

Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca urmare a initiativei împaratului roman Caracalla. Anul 225 este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras.

Pozitia geografica
Craiova reprezinta resedinta judetului Dolj ai carui vecini sunt : judetul Valcea si Gorj la nord, judetul Olt la est, judetul Mehedinti la vest iar la sud este delimitat de granita cu Bulgaria. Suprafata judetului Dolj ocupa 7414 Kmp reprezentand 3,1% din suprafata totala a tarii. Organizarea cuprinde trei orase, doua municipii si treizeci si patru de comune.