Odata cu increstinarea bulgarilor (870), apoi a rusilor (989) si a maghiarilor (in jurul anului 1000), teritoriile tarii noastre au intrat mai mult decit inainte in atentia acestor puteri, raminind insa preponderenta influenta puterii bizantine. Din cauza politicii imperiale si a legaturilor comerciale cu lumea bizantina, Dobrogea isi pastreaza legaturile religioase cu Constantinopolul. Dupa marea invazie avaro-slava din 602, care ravaseste organizarea crestina antica din Schytia Minor si pina in secolul al IX-lea, cind dominatia bulgara s-a extins si in sudul Dobrogei, centrul politico-religios Durostorum (Silistra) era cel mai important in toata aceasta provincie. O noua faza in viata ecleziastica la Durostorum incepe in anul 971, cu recucerirea Dunarii de Jos. In acest an, imparatul Ioan Tzimiskes (969-976), dupa o asediere de trei luni al cetatii, il invinge pe principele de Kiev, Sviatoslav, care ocupa nord-estul Bulgariei si nu voia sa se intoarca in Rusia. Imparatul reorganizeaza centrul episcopal de la Durostorum intr-o forma mitropolitana, sub jurisdictia permanenta a Constantinopolului. Este foarte probabil ca intreaga Dobroge sa fi trecut sub aceasta autoritate.



In pofida activitatii Bizantului de intarire a vechiului limes (linie strategica de aparare) scitic, spre sfirsitul secolului asistam la inceputurile unei adevarate organizari a autohtonilor, in lupta cu bizantinii. Prezenta crestina in Dobrogea ne mai este demonstrata si de descoperirea unor biserici la Murfatlar-Basarabi, Bisericuta-Garvan si Niculitel. La Murfatlar sint cunoscute sase biserici, unele din ele fiind datate: leat 6500 (anul 992) si leat 6550 (=1042). Unele inscriptii in greaca si slava ne dau nume de preoti, calugari si credinciosi prezenti aici si confirma caracterul monastic al complexului de la Basarabi. Un alt centru bisericesc este Dinogetia-Garvan.