Cromul, ( Cr ), element chimic cu caracter metalic, din grupa a Vl-a secundara Z 24, masa atomica 51,996, structura invelisului electronic exterior 3d54s, valenta II III, IV, V, VI.
Metal alb, lucios, denitatea 7,2 [kg/dm3], punct topire l 890° C, punct fierbere 2480° C. in stare pura este maleabil, ductil si tenace.

ISTORIC

Cromul a fost descoperit in anul 1797, de chimistul francez Nicolas Vanquelin, iar numele sau deriva de la cuvintul grecesc Cromos (culoare), deoarece combinatiile acestui nou element sint multicolore.
In lucrarile efectuate pentru determinarea cromului, Vanquelin s-a folosit de probe dintr-un mineral al cromului si plumbului numit crocoit si care in realitate era cromat de plumb (CrO4Pb). Acest mineral, de culoare rosietica, fusese identificat in anul 1762, in Siberia. A primit numele de crocoit de la cuvintul grecesc crocos, care inseamna scortisoara (pe baza asemanarii de culori). Analizind crocoitul, Vanquelin a obtinut un precipitat greu de plumb si o solutie de culoare galbena de acid cromic. Prin incalzirea acidului cromic cu carbune, Vanquelin a obtinut primele cantitati de crom.
Mai tirziu, fizicianul francez A. E. Becquerel, in 1843, reuseste sa obtina crom metalic, pe cale electrolitica, iar in 1898, Goldschmit il obtine prin metoda aluminotermica.
Cromul este un metal destul de raspindit in scoarta pamintului dar numai sub forma de combinatii chimice, clarkul sau avind valoarea de 0,033%.