In cadrul liricii romanesti din a doua jumatate a secolului XX, Tudor Arghezi si-a castigat un statut aparte, data fiind impunerea scriitorului printr-un limbaj poetic nou. Poezia "Cuvant" cu care se deschide volumul "Carticica de seara" are ca tema rolul artei si al artistului, transpunand in plan artistic crezul poetic al autorului. Titlul deosebit de simplu, consta intr-un singur termen, cu semnificatii adanci si poate fi interpretat drept cuvant inainte sau prefata, prin care autorul atrage atentia cititorului asupra universului cartii.

In acelasi timp, "cuvant" poate insemna gand, idee, poetul incercand sa dezvaluie cititorului felul sau de a vedea lumea.
Fiind o creatie lirica, poezia are o structura neobisnuita. Versul arghezian consta intr-un material lexical bogat si variat in care sunt asociate arhaisme ("slova"), cuvinte populare sau regionale ("crampeie", "tandara", "scama") si neologisme ("celule", "molecule"). Topica originala e caracterizata prin inversiuni si intercalari care pun in lumina trairile eului creator ("Farmece as fi voit sa fac").