UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" SIBIUFACULTATEA DE DREPT "SIMION BARNUTIU"SPECIALIZAREA : ADMINISTRATIE PUBLICA PARLAMENTUL EUROPEAN - COSTEA MARIA CLAUDIA - ADMIN. PUBLICA, AN IV I.D., TG MURES PARLAMENTUL EUROPEAN 1.Scurt istoricParlamentul European este expresia manifestata prin alegeri directe, a vointei politice a popoarelor Uniunii Europene. Este cel mai mare parlament multinational din lume. El ii reprezinta pe cei 370 de milioane de cetateni ai Uniunii Europene, iar obiectivele sale principale sunt identice cu ale oricarui parlament, de a adopta legile cele mai bune posibil, de a controla si monitoriza utilizarea puterii executive. intre 10-13 septembrie 1950, in cadrul CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului) a avut loc prima sedinta a unei Adunari Parlamentare, alcatuita din 78 de membri ai parlamentelor nationale. Adunarea nu avea, in mare, decat rol consultativ, insa avea posibilitatea de a constrange inalta Autoritate a CECO sa demisioneze, prin neacordarea votului de incredere. in 1957, odata cu Tratatele de la Roma, se infiinteaza Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Atomului (EURATOM). Adunarea Generala, alcatuita acum din 142 de deputati, raspundea de toate cele 3 comunitati. Fara a beneficia de noi competente, adunarea isi schimba totusi denumirea in Parlamentul European. in 1971 CE are un propriu buget, la elaborarea si adoptarea caruia participa si adunarea. in 1979 au loc pentru primat data alegeri directe pentru Parlamentul European. in 1986 se semneaza Actul Unic European. in aceste tratate se foloseste pentru prima data notiunea de "Parlament European", ale carui drepturi sunt extinse si in procesul legislativ general.2. Presedintia, Biroul si Conferinta PresedintilorPresedintele reprezinta Parlamentul in situatii oficiale si in relatiile internationale, prezideaza sedintele plenare si intalnirile Biroului si Conferintei Presedintilor. Biroul este organul regulator care este responsabil cu bugetul Parlamentului si raspunde de chestiuni administrative, de organizare si de personal. Pe langa Presedinte si cei paisprezece vicepresedinti, acesta mai include cinci chestori care ocupa o pozitie consultativa in chestiunile administrative si financiare legate de Membri si de Statutul acestora. Membrii Biroului sunt alesi cu un mandat de doi ani si jumatate.Conferinta Presedintilor cuprinde Presedintele Parlamentului si presedintii grupurilor politice; ea este organismul politic conducator al Parlamentului. Conferinta elaboreaza agenda pentru sesiunile plenare, stabileste orarul activitatii organismelor parlamentare si termenii de referinta si dimensiunea comisiilor si delegatiilor parlamentare. 3. Comisiiile si secretariatulPentru a pregati activitatea sesiunilor plenare ale Parlamentului, membrii lucreaza in 17 comisii permanente. Pe langa aceste comisii permanente, Parlamentul mai poate infiinta si subcomisii, comisii temporare care se ocupa de probleme specifice, precum si comisii de ancheta. Comisiile parlamentare unite intretin relatiile cu parlamentele Statelor cu care Uniunea Europeana are acorduri de asociere. De asemeni, delegatiile interparlamentare fac acelasi lucru pentru parlamentele multor altor tari si pentru organizatiile internationale.Activitatea Parlamentului este organizata de un secretariat, condus de un Secretar General, care are un personal de aproximativ 3500 de persoane, pe langa care mai functioneaza si personalul grupurilor politice si asistentii membrilor.Cele unsprezece limbi de lucru ale Parlamentului presupun ca o treime din personalul secretariatului sa lucreze in domeniul lingvistic (traducere si interpretare). Cu toate acestea, in ciuda constrangerilor impuse de multilingvism si de cele trei puncte de lucru, bugetul operational al Parlamentului este doar unu la suta din bugetul Comunitatii, adica un euro si jumatate pe an de la fiecare persoana care traieste in Uniunea Europeana.4. Puterile Parlamentului EuropeanCa toate parlamentele, Parlamentul European are trei puteri fundamentale:- puterea legislativa normala este codecizia. Astfel, Parlamentul European si Consiliul se afla la egalitate, actele fiind adoptate impreuna de Consiliu si de Parlamentul European. Prin procedura de codecizie, mult mai multe amendamente ale Parlamentului sunt introduse in legile comunitare; de asemenea, nici un text nu poate fi adoptat fara acordul oficial al Parlamentului European si al Consiliului European. Codecizia este la ora actuala una dintre puterile cele mai importante ale Parlamentului. Procedura de codecizie se aplica asupra problemelor legate de miscarea libera a fortei de munca, de crearea unei piete interne, de cercetarea si dezvoltarea tehnologica, mediul inconjurator, protectia consumatorului, educatie, cultura si sanatate. Aceasta procedura s-a folosit, spre exemplu, atunci cand Parlamentul European a adoptat directiva "televiziunii fara granite", care interzicea transmiterea evenimentelor sportive numai in forma codificata. Procedura a permis de asemenea Parlamentului European sa asigure reguli mult mai stricte cu privire la calitatea combustibililor si a uleiurilor de motor incepand din anul 2000, ca un mijloc de a micsora considerabil poluarea atmosferica.Desi codecizia este procedura standard, exista domenii importante, cum ar fi problemele fiscale, sau revizuirea anuala a preturilor agricole, in care parlamentul pur si simplu isi exprima parerea. - puterea administrativa financiara, care permite Parlamentului European sa isi stabileasca prioritatile politice. Parlamentul European adopta in fiecare luna decembrie bugetul Uniunii pe anul urmator. Bugetul nu intra in vigoare pana ce nu este semnat de Presedintele Parlamentului European, punand astfel la dispozitia Uniunii resursele financiare necesare pentru anul urmator. De la Tratatele de la Luxemburg din 1970 si 1975, care au creat resursele proprii ale Comunitatii, Parlamentul European si Consiliul European au devenit cele doua brate ale autoritatii bugetare - cu alte cuvinte, ele impart puterea administrativa financiara. Parlamentul are ultimul cuvant in chestiuni care privesc cheltuielile pe regiuni (Fondul European pentru Dezvoltare Regionala), lupta impotriva somajului, mai ales in randurile tinerilor si femeilor (Fondul Social European), in chestiuni legate de programe culturale si educationale, cum ar fi programele Erasmus si Socrates; Parlamentul poate mari bugetul de cheltuieli in limitele unui plafon acceptat de Consiliul European si de Comisia Europeana. in cazul in care Parlamentul European si Consiliul European nu reusesc sa ajunga la un consens asupra fondurilor de cheltuieli, dupa doua lecturari ale proiectului de buget, intre mai si decembrie, Parlamentul are dreptul sa respinga bugetul, si intreaga procedura se reia. Semnatura Presedintelui Parlamentului este cea care face posibila punerea in aplicare a bugetului.Dupa adoptarea bugetului, Parlamentul monitorizeaza utilizarea corespunzatoare a fondurilor publice, prin Comisia de Control Bugetar. Mai precis, aceasta inseamna controlul asupra administrarii fondurilor si actiuni permanente pentru imbunatatirea procedurilor de impiedicare, detectare si pedepsire a fraudelor, stabilind daca cheltuielile comunitare au dat cele mai bune rezultate posibile. Parlamentul elaboreaza o evaluare anuala asupra folosirii fondurilor de catre Comisia Europeana, inainte de a acorda o apreciere de "indeplinire" a implementarii bugetului. in 1999, Parlamentul a refuzat sa acorde Comisiei o apreciere de indeplinire pentru 1996, din motive de administrare improprie a fondurilor si lipsa de transparenta.De asemeni, in cadrul procesului de luare a deciziilor in Uniunii Europene Monetare, Parlamentul European are responsabilitatea de a asigura supravegherea democratica a Bancii Centrale Europene (BCE), a carei independenta este garantata prin Tratat. Parlamentul este consultat in problema nominalizarilor pentru presedintie si pentru Comitetul executiv al Bancii. In plus, in afara dezbaterilor periodice asupra situatiei economice si financiare, Parlamentul intervine si in adoptarea legislatiei referitoare la UEM, si este consultat de catre Consiliu atunci cand se pune problema acceptarii unei cereri de adeziune la euro.- puterea de supraveghere democratica.Aceasta putere, care initial se aplica numai asupra activitatilor Comisiei Europene, a fost extinsa si asupra Consiliului de Ministri, asupra Consiliului European si a organismelor de cooperare politica raspunzatoare in fata Parlamentului. Parlamentul European poate, de asemenea, constitui comisii de ancheta. Acest lucru a fost facut de cateva ori - spre exemplu, in chestiunea "bolii vacii nebune", care a dus la constituirea unei Agentii Veterinare Europene la Dublin. Tot Parlamentul a asigurat si crearea Oficiului European impotriva Fraudei (OLAF) in chestiuni bugetare.5. Parlamentul si Comisia EuropeanaParlamentul European joaca un rol important in procesul numirii Comisiei Europene. Dupa ce aproba nominalizarea pentru Presedintele Comisiei, Parlamentul audiaza membrii nominalizati pentru Comisiei, numind apoi Comisia printr-un vot de incredere.Aceasta putere vine sa completeze dreptul Parlamentului de a cenzura Comisia - o arma politica puternica, de vreme ce adoptarea unei motiuni de cenzura ar obliga Comisia sa demisioneze.Pana acum, Parlamentul European nu a adoptat nici o motiune de cenzura. Adoptarea unei motiuni de cenzura ar necesita sustinerea unei majoritati absolute a membrilor, precum si votul a doua treimi dintre ei. in martie 1999, ca urmare a unui raport asupra managementului Comisiei, elaborat de o comisie de experti independenti imputerniciti de Parlament, Comisia a ales sa demisioneze, mai degraba decat sa se supuna unei cenzuri oficiale a Parlamentului.Parlamentul isi exercita puterile de supraveghere zilnic, examinand un mare numar de rapoarte lunare sau anuale pe care Comisia Europeana este obligata sa le prezinte (spre exemplu, raportul anual general si rapoartele lunare cu privire la implementarea bugetului). in plus, Membrii Parlamentului European pot adresa intrebari Comisiei Europene, oral sau in scris. in timpul sedintelor in plen, "Sectiunea de intrebari" devine un forum pe chestiuni specifice intre membrii Parlamentului si membrii Comisiei. Membrii independenti ai Parlamentului si grupurile politice adreseaza anual peste 5000 de intrebari Comisiei.6. Parlamentul si Consiliul EuropeanPuterile bugetare si legislative extinse ale Parlamentului au marit influenta acestuia asupra Consiliului European. in special procedura de codecizie a ajutat la crearea unui echilibru al puterii legislative intre Consiliul European si Parlamentul European.7. Parlamentul si politica comuna externa de securitate (CFSP)Telul cooperarii politice europene, care a demarat la inceputul anilor '70, era sa depaseasca un cadru economic si social stabilit de Tratatele comunitare, si sa ajunga la o strategie comuna originala a Statelor Membre in domeniul politicii externe. Importanta extraordinara pe care Parlamentul o acorda CFSP este reflectata in dezbaterile sale, in special in cele care au loc in Comisia pentru Politica Externa, Drepturile Omului, Securitate Comuna si Politici de Aparare.Presedintia Consiliului European consulta Parlamentul European asupra principalelor aspecte de politica externa si de securitate, si asigura luarea in considerare a punctelor de vedere ale Parlamentului. In plus, Parlamentul este informat in mod regulat de Presedintie si de Comisia Europeana despre dezvoltarea strategiilor de politica externa si de securitate. Tratatul de la Amsterdam a creat biroul Reprezentantului pentru politica externa si de securitate comuna. Primul detinator al acestei functii este Xavier Solana, care a fost numit de Consiliul European de la Cologne in iunie 1999.Parlamentul European poate adresa intrebari sau face recomandari Consiliului European. Anual, Parlamentul tine dezbateri asupra progresului in implementarea CFSP.Parlamentul acorda o atentie speciala implementarii politicilor in domenii de interes comun, cum ar fi politicile de azil si emigrare, lupta impotriva dependentei de droguri, fraudei si criminalitatii internationale.Parlamentul este consultat si informat cu regularitate asupra cooperarii intre autoritatile juridice si de politica interna ale Statelor Membre ale Uniunii. Acesta poate pune intrebari sau poate face recomandari Consiliului in acest sens. De asemenea, Parlamentul tine dezbateri anuale asupra progresului inregistrat in aceste domenii.8. Membrii Parlamentului EuropeanMembrii Parlamentului European sunt alesi prin sufragiu universal direct, intr-un sistem de reprezentare proportionala - fie pe baza regionala, cum este cazul in Italia, in Marea Britanie si in Belgia, fie pe baza nationala, cum se intampla in Franta, Spania, Austria, Danemarca, Luxemburg si in alte tari, sau intr-un sistem mixt, ca in Germania.Peste tot se aplica aceleasi reguli democratice, iar dintre acestea in special dreptul de vot la varsta de 18 ani, egalitatea intre femei si barbati, si votul secret. in unele state membre, cum ar fi Belgia, Luxemburg si Grecia, participarea la vot este obligatoriu.Membrii Parlamentului European nu au voie sa desfasoare anumite activitati profesionale sau sa detina anumite functii (spre exemplu, functia de judecator, ministru sau director al unei companii de stat). De asemenea, ei trebuie sa se supuna legilor nationale care restrictioneaza sau interzic mandatele duble. De la intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, in 1993, orice cetatean al unui Stat Membru al Uniunii Europene care traieste in alta tara a Uniunii poate vota sau candida la alegeri in tara sa de rezidenta. La cererea Parlamentului, in Tratatul de la Amsterdam s-a inclus o prevedere referitoare la un statut comun pentru toti Membrii Parlamentului European. Acest statut va fi adoptat in curand si va elimina discrepantele intre salariile Membrilor de diferite nationalitati, asigurand in acelasi timp o transparenta mai mare.9. Componenta Parlamentului European si Activitatea Membrilor Parlamentului EuropeanNumarul de Membri pentru fiecare stat este specificat in Tratate.in Camera, Membrii se aduna in grupuri politice, nu in delegatii nationale. in prezent, Parlamentul are opt grupuri politice, plus cativa membri "independenti". Aceste grupuri politice cuprind membri din peste o suta de partide politice nationale.Membrii Parlamentului European se intalnesc in sedinta plenara, timp de o saptamana, la Strasbourg, unde este sediul Parlamentului European.Comisiile parlamentare se intalnesc in general doua saptamani pe luna la Bruxelles, pentru a usura contactul cu Comisia si Consiliul European. Cea de a treia saptamana este rezervata intalnirilor grupurilor politice, iar cea de a patra, pentru sedinta plenara de la Strasbourg. Parlamentul mai are si intalniri plenare suplimentare la Bruxelles. Secretariatul se afla la Luxemburg.Desi isi are sediul la Strasbourg, Parlamentul European are trei puncte de lucru, din motive istorice. Cele trei Comunitati nu au fost constituite in acelasi moment. Comunitatea Europeana pentru Carbune si Otel (ECSC) a fost constituita la Luxemburg in 1952, iar Comunitatea Europeana pentru Energie Atomica, adesea numita EURATOM, si Comunitatea Economica Europeana (EEC) au fost constituite in principal in Bruxelles, in 1958. Strasbourg a devenit mai intai sediul Consiliului European, iar apoi, in 1952, sediul Parlamentului European, pentru a simboliza reconcilierea franco-germana. intalnirea Consiliului European de la Edinburgh (1992) si Tratatul de la Amsterdam (1997) au oficializat amplasarea Institutiilor in cele trei locuri. Traducerea simultana a tuturor dezbaterilor parlamentare si discutiilor comisiilor este asigurata in cele unsprezece limbi oficiale ale Uniunii: daneza, olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola si suedeza. De asemenea, toate documentele parlamentare sunt traduse si publicate in toate aceste unsprezece limbi.10. Relatiile cu tarile in curs de dezvoltareParlamentul European poate indruma si promova programele de dezvoltare si cooperare ale Uniunii Europene cu practic toate tarile in curs de dezvoltare din lume, prin Comisia pentru dezvoltare si cooperare din cadrul Parlamentului, si prin activitatea Adunarii Comune AC-EU. Prin procedura bugetara, Parlamentul influenteaza direct cheltuielile pentru prioritatile majore de dezvoltare, cum ar fi ajutoare cu hrana pentru zone rurale, chestiuni referitoare la mediul inconjurator, asistenta pentru refugiati si persoane stramutate si sustinerea activitatii organizatiilor neguvernamentale. Parlamentul acorda de asemenea o mare importanta furnizarii de ajutoare umanitare.in special prin Adunarea Comuna, institutia democratica a conventiei AC-EU care uneste Uniunea Europeana cu 71 de tari ale regiunilor africana, a Insulelor Caraibe si a Pacificului (ACP), Parlamentul European a lucrat pentru crearea unui parteneriat bazat pe comert si dezvoltare economica, pentru lupta impotriva saraciei si respectarea drepturilor omului si a principiilor democratice.Multumita Parlamentului European, Conventia ACP/EU include acum o "clauza de democratie" - optiunea de a suspenda ajutorul catre tarile ACP care se fac vinovate de incalcari grave ale drepturilor omului.11. Apararea drepturilor omuluiin prezent este nevoie de asentimentul Parlamentului pentru decizii referitoare la acceptarea de noi State Membre, la acorduri de asociere cu tarile care nu sunt membre ale Uniunii si la incheierea de acorduri internationale.Aceasta inseamna ca in prezent Parlamentul are dreptul sa ratifice si puterea sa respinga acorduri internationale. Din preocuparea sa pentru apararea drepturilor omului, Parlamentul isi foloseste puterea pentru a cere tarilor care nu sunt membre ale Uniunii sa isi imbunatateasca practicile in domeniul respectarii drepturilor omului.12. Alegerile europene Parlamentul European este ales o data la 5 ani. Ultimele alegeri europene au avut loc in iunie 2004, in toate cele 25 de state membre. Urmatoarele alegeri vor avea loc in 2009. Numarul de deputati nu reflecta toate voturile primite; statele mai mici sunt reprezentate de un numar supraproportional de deputati, in timp ce cele mai mari, si mai ales Germania, de un numar subproportional. Aceasta regula s-a modificat putin cu ocazia extinderii UE de la 1 mai 2004. Dupa rearanjarea numarului de mandate, Germania nu a fost obligata sa cedeze o parte din mandate deputatilor din statele recent aderate, spre deosebire de celelalte state membre.Aceasta inechitate are doua motive tehnice:-prin alegerea unei dimensiuni potrivite a fractiunilor parlamentare se asigura reprezentarea in parlament a diversitatii politice existente si in statele mai mici ale UE;- daca s-ar lua in considerare totalul voturilor primite din fiecare tara, atunci numarul de deputati ar fi atat de mare incat Parlamentul European ar deveni ineficient.BIBLIOGRAFIE:-Augustin Fuerea, Drept Comunitar European.Partea Generala, Editura All Beck,Bucuresti 2004-Octavian Manolache, Tratat de drept comunitar, Editura C.H.Beck,Bucuresti 2006-Marin Voicu, Jurisprudenta comunitara, Editura Lumina Lex, Bucuresti,2005-www.europa.eu.int-www.uniuneaeuropeana.go.ro