Sapanta-MaramuresAsezare: Situat in partea de nord a tarii, este invecinat cu judetele Satu Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud, si Suceava iar la nord este delimitat de frontiera de stat cu Ucraina. Avand o suprafata de 6215 kmp (2,6% din suprafata tarii) si un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.Zona montana apartinand Carpatilor Orientali reprezinta 43% - zona de dealuri, podisuri si piemonturi 30%, iar zona joasa - depresiuni, lunci si terase - 27% din suprafata judetului.Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Maramuresului, si lantul vulcanic Ignis - Gutai - Tibles. Scurt Istoric Inca din antichitate acest judet este cunoscut pentru expoatarile de minereuri. Baia Mare, resedinta administrativa a judetului, Baia Sprie, Cavnic si Baia Borsa s-au dezvoltat avand la baza mineritului. In 1884, la Firiza, langa Baia Mare, s-a inceput prelucrarea plumbului iar in 1920, prelucrarea zincului la Fabrica Phonix. Zona judetului Maramures pastreaza multe din vechile traditii romanesti cum ar fi folosirea lemnului in constructii cat si costumele traditionale purtate in zilele de sarbatoare.SAPANTA Spnta este o comuna in extremitatea nord-vestica a Romaniei (Judetul Maramures), pe raul Tisa, in Depresiunea Maramuresului vestic, la poalele Muntilor Ignis (Carpatii Orientali), altitudine 500 m, la 95 km distanta de Municipiul Satu Mare (resedinta Judetului Satu Mare), la granita cu Ucraina; 3.520 locuitori (la 1 iulie 1991). Localitate balneara cunoscuta pentru izvoarele sale de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, carbonate si izotonice. Acestea sunt imbuteliate local si livrate pietei ca ape minerale cu efecte terapeutice. Avand un inalt continut de ioni bicarbonici, apele minerale de Sapanta sunt benefice pentru cura interna in tratamentul gastritei cronice hiperacide (dupa eliminarea bioxidului de carbon din apa prin agitare cu un bat de sticla sau prin vanturare), al ulcerului gastroduodenal, al colicistitei cronice si colitei cronice, in prevenirea alergiilor alimentare, sau in vindecarea unor forme simple de diabet melitus. Obiective turistice:-Cascade- Cimitirul Vesel-Casa mesterului din Sapanta-Biserici,manastiriCimitirul Vesel A fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia sculptorului Stan Patras, artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie mostenita in generatia sa din tata in fiu. La inceput el a sculptat in jur de 10 cruci pe an. Metoda muncii sale s-a pastrat si in ziua de astazi. Lemnul de stejar a constituit pentru Patras materialul ideal pentru sculptura, el ramanand si in societatea contemporana martorul elementelor specifice ale culturii: motivele geometrice precum si basorelieful. Culoarea albastra a acestor creatii originale este un simbol al sperantei si libertatii. In 1934 Patras a inceput sa scrie epitafuri pe cruci. De obicei acestea cuprindeau un scurt poem scris la persoana intai, intesat cu arhaisme, fraze caracteristice regiunii respective, nelipsind insa...erorile de scriere. Se remarca de asemenea caracterul filozofic al creatiei sale unde se observa o antiteza intre relativitatea mortii si caracterul dinamic al vietii, argumentul principal sugerat fiind evadarea din neant prin arta. Intreaga viata a satului este in stransa legatura cu acest cimitir. Intreaga populatie a Sapantei, de la pastori, fermieri si padurari la doctori si muzicieni a pastrat de-a lungul timpului vii traditiile si obiceiurile sacre ale comunitatii avand o contributie majora la dezvoltarea culturii si a constiintei nationale, a memoriei colective, creandu-se astfel o atmosfera vesela si nu in ultimul rand o noua conceptie asupra existentei pe fondul melodios al imnului vietii. Spiritul creativ al lui Stan Ioan Patras a facut ca acest monument al Sapantei, Cimitirul Vesel, sa fie si astazi un vestigiu al culturii si civilizatiei romanesti.Casa mesterului Continuatorul traditiei lui Stan Patras este acum Dumitru Pop. Nascut intr-o familie saraca, el a studiat cu Patras inca de cand avea noua ani, petrecandu-si vacantele sculptand in miniatura cruci si fresce. Avand o vocatie deosebita pentru scoala el a studiat un timp la Timisoara, intorcandu-se apoi in Sapanta in 1977, dupa moartea lui Stan Ion Patras, traind si desfasurandu-si activitatea in umbra maestrului sau, locuind de asemenea si in casa acestuia.Aici puteti vizita o expozitie de obiecte pictate de Stan Patras: mici tablouri, obiecte de mobilier si vase. Deasemenea sunt fotografii, diplome si distinctii primite de mester. In curte, intr-un sopru, il puteti intalni pe Dumitru Pop mesterind la o cruceEpitafuri: Ma odihnesc pe vecie Baba lui Mosu Ilie Pinam trait pe lume Mult nea placut vacile Sa le mulga laptele Siam hrani fetele Viata o lasai La 58 de ai. 1954Cascada Sipot S-a format pe paraul Nadosa, afluent de stanga al raului Sapanta, in sectorul de defileu. Reprezinta o spectaculoasa cadere de apa de cca 10 m inaltime dar cu debit foarte mare. Spatiul rezultat prin eroziunea de la baza cascadei are aspectul unui mare lac involburat. Accesul se poate face si cu masina dinspre localitatea Sapanta sau pe jos dinspre Pasul Huta.Cascada Covatari Este situata in bazinul hidrografic al raului Sapanta, pe paraul Runc, afluent de dreapta. S-a format in sectorul de defileu, unde apa are o cadere printr-o strunga, de cca 20m. Poate fi admirata atat de sus, cat si de la baza unde aerul este puternic imbibat cu vapori de apa rezultati prin caderea tumultoasa. Accesul este posibil atat dinspre satul Sapanta (cu masina doar pana la un anumit loc) cat si dinspre Cheile Tatarului sau Cabana AgrisManasriri: In localitatea Peri din Maramuresul de pe dreapta Tisei (astazi in Ucraina), la mica departare de comuna Sapanta a existat o importanta manastire, ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai inainte insa ca Sas Voda si fii sai, Balcu si Drag, sa intemeieze la Peri prima manastire din Maramures, in aceste locuri au existat, din vechi timpuri, comunitati isihaste; inca de la sfarsitul secolului XIII, luase fiinta aici o mica sihastrie, aflata in grija inaintasilor lui Dragos Voda, cu hramul "Sfantul Arhanghel Mihail", protectorul acestei familii. In prima jumatate a secolului al XIV-lea s-au adunat aici mai multi calugari, sfantul asezamant a fost inzestrat cu terenuri si constructii si astfel sihastria a devenit cu timpul o importanta manastire. Voievozii Balcu si Drag, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri, intinse terenuri si au ridicat o biserica din piatra, iar in 13 august 1391, la cererea lor, printr-o diploma a patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului, manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala, cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi. Incepand de la aceasta data, sediul central al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului s-a aflat, timp de 312 ani, cu mici intermitente, la Manastirea Peri. Dupa 1391, viata isihasta, aflata sub obladuirea egumenului Pahomie - exarh patriarhal peste Maramures si tinuturile invecinate: Arva, Bereg, Ugocea, Salaj, Ciceu, Unguras si Bistrita - cunoaste o dezvoltare fara egal. Egumenul Pahomie a incurajat dezvoltarea vechilor sihastrii Barsana, Cuhea si Biserica Alba, infiintand noi asezaminte. Tot el a pus bazele scolii de caligrafi de la Manastirea Peri unde au fost copiate si traduse in romaneste pentru prima data "Psaltirea", "Faptele Apostolilor" si "Evanghelia". Mare si sfanta ramane aceasta lucrare peste veacuri, pentru ca de atunci a inceput Dumnezeu sa vorbeasca in limba romana cu neamul nostru. La Peri a functionat o tipografie in care s-au tiparit carti de slujba si de invatatura crestina. Aici si-au avut resedinta zeci de episcopi ortodocsi ai Maramuresului, intre care si Iosif Stoica, intaistatatorul din anii 1690-1711. El a fost canonizat cu numele Sfantul Ierarh Iosf Marturisitorul din Maramures, praznuit de Biserica la 24 aprilie. Manastirea Peri a fost distrusa si desfiintata in 1703 in timpul rascoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea. Astazi, prin grija parintelui Grigore Lutai de la biserica din Sapanta, se doreste reinvierea vestitei manastiri. Ea va fi amplasata intr-un parc dendrologic, intr-un spatiu mirific dintr-o padure seculara. Biserica, asezata pe un soclu de piatra, va fi construita in stil maramuresean, din lemn masiv de stejar. Impresionanta turla ce se ridicata la aproape 78 m deasupra solului va transforma edificiul in cea mai inalta biserica de lemn din lume. Peniune agroturistica Casa Adyka din SapantaScurta descriere: Pensiunea-restaurant Casa Adyka din Sapanta este clasificata de ANT la 4*. Situata in inima Maramuresului istoric, pensiunea este amenajata in stil traditional maramuresean, aproape de toate punctele de obiectve turistice. Cladirea este structurata pe 2 nivele: la parter functioneaza restaurantul cu 15 de locuri , etajul fiind destinat spatiului de cazare. In curte este amenajata o terasa acoperita cu alte 10 de locuri. Curtea este foarte spatioasa,amenajata cu diferite obiecte de recreere: mese de ping-pong ,senzlonguri,umbrare formate din flori naturale,leagane pentru copii si nu numai. Serviciile oferite sunt printre cele mai bune din zona; de la mese traditionale, la meniuri din bucataria internationala; acces gratuit la Internet pentru laptop. Aici, turistii pot beneficia de programe turistice complete, oferite de o echipa de profesionisti. Servicii : - Acces cu animale, -Acces cu automobilul, -Aer conditionat, - Card de credit acceptat, - Cina, -Drumetii, - Dus, -Foisor ,Gratar -Grup sanitar Incalzire, Internet, Masina de spalat rufe, Mic dejun, Mini Bar, Parcare, Plimbari, Pranz, Restaurant, Telefon, Terasa, TV/Cablu, Limbi straine vorbite:Engleza, Franceza Academia de Studii Economice Bucuresti PENSIUNI AGROTURISTICEGeorgescu Adriana,Economie agroalimentara, Gr : Seria C,An 3