SCULp 3Atitudinea individului fata de boala cronica1.CALITATEA VIETIIQuality of Life (QoL)Definitii :-OMS, 1993 : perceptia indivizilor asupra pozitiei lor in contextul sistemelor culturale si valorice in interiorul carora traiesc si in relatie cu propriile lor scopuri, standarde si preocupari-Iamandescu, 2002 : satisfactia generala data de viata sau bucuria de a trai DomeniiDimensiuniStare de bine fizic si material1.Securitate materiala si financiara2.Sanatate si siguranta personalaRelatiile cu alte persoane1.Relatiile cu sotul/sotiaRelatiile civice1.Participarea la problemele locale si guvernamentaleDezvoltare personala, perfectionare1.Dezvoltare intelectuala2.Perspicacitate si planificare3.CarieraRecreere1.Intalniri cu alte persoane2.Activitati pasive si observationale3.Recreere activaScopul tratamentelor atunci cand vindecare nu este posibila : ameliorarea calitatii vietii !!!2.FACTORI IN FUNCTIE DE CARE VARIAZA ATITUDINEA IN FATA BOLIIA.Factori demograficia.Varsta : i.Copiii : dependenti de familie, scoala. Variabilele personale depind de gradul de dezvoltare psihoafectiva.ii.Tineri : sfidarea unor norme salutogenetice, impulsivitate, imprudenta, dezirabilitate socialaiii.Adulti : sedentarism, exceseiv.Varstnici : prudenta, conformism terapeutic excesiv.b.Sexul :i.. : Responsabilitati multiple, ignorare pericole, apel redus la medicii.. : Prudenta, igiena de viata mai buna (acte fiziologice medicalizate ex. nasterea), apel crescut la medic, conformism terapeutic mai bun.c.Apartenenta etnica :i.Societati occidentale : educatie sanitara buna, implicare profesionala excesiva, abuzuri, sedentarismii.Societati orientale (asiatice) : conceptii filosofico-religioase cu dogme salutogenetice.d.Statut socioeconomic : scazut=>slaba educatie sanitara, promiscuitate.B.Factori socio-culturali :a.Religia :i.Elemente favorabile :1.recomanda comportamente salutogenetice specifice fundamentale (ex. post, meditatie, miscare)2.moduleaza favorabil echilibrul psihic al individuluiii.Elemente nefavorabile :1.fatalism2.precepte religioase ce impun conduite nesalutogenetice (ex.interzicerea tratamentelor chirurgicale, interzicerea metodelor de contraceptie)C.Factori individuali : trasaturi de personalitate.D.Factori profesionaliDate din articole :(1)Copilul : Copiii cu boli cronice au risc de 2x mai mare de a face tulb.psihice fata de cei sanatosi si de 3x mai mare daca au o a doua problema.Severitatea clinica a bolii nu este factor de prognostic pentru tulburarile psihice. Copii percep diferit fata de parintii lor boala : cei nascuti cu handicap isi accepta problemele mai usor si se adapteaza mai usor.Factori de risc (F.R) evitabili :-Incertitudinea privind diagnosticul-Comunicarea slaba parinti/copii-Schimbari frecvente de domiciliu si/sau scoala-Statut socio-economic .-Neintelegeri intre parinti-Probleme psihologice ale parintilorSemnale de alarma privind distresul copiilor sunt :-Problemele scolare sau sociale-Respect de sine .-Neajutorare sau lipsa sperantei-Negarea sau . compliantei terapeutice-Anxietate, depresie, refractaritate.-Probleme de comportament/ mancare sau somn.Recomandarile pentru managementul acestor familii includ : suport practic pentru toate aspectele medicale, echipe multidisciplinare si auto-determinare. Pentru parinti : sa nu-si neglijeze copiii sanatosi, sa le atraga atentia copiilor asupra a ceea ce pot face, distragandu-le astfel atentia de la dizabilitati si sa dea atentie comunicarii familiale.(2)Adolescentul : Adolescentii cu b. cronice au de obicei o experienta suficient de indelungata cu managementul bolii. Un aspect extrem de deranjant este consumul mare de timp pentru ingrijiri : ex. 1h/zi pt cei cu diabet, 1.5h/zi pt cei cu fibroza chistica. Dificultatile tin si de realizarea ingrijirilor la scoala : liceele nu au locuri adaptate pt acest lucru iar pt ei este jenant sa fie vazuti de anturaj in timpul administrarii tratamentului. Recomandarile includ o buna organizare a timpului si implicarea convingatoare a adolescentilor in tratament pt a le permite autonomia.(3)Adultul : Cinci deficiente :-Ingrijirile medicale fragmentate si focalizate pe simptomle acute sau urgente-Rolul slab conturat al pacientului in managementul bolii-Urmarirea sporadica-Serviciile comunitare ignorate-Preventia folosita sub necesar.Se recomanda realizarea ingrijirilor de catre un singur medic, daca acest lucru este posibil. De asemenea, accesul la informatii privind boala si la resurse este de dorit.(4)Varstnicul : Preocupari cateva directii-Ameliorarea simptomelor deranjante-Incetinirea progresiei bolii-Prevenirea complicatiilor si a spitalizarilor nenecesare.3.ATITUDINI ALE BOLNAVULUI FATA DE BOALAa.Reticenta in acceptarea bolii :i.Aparitia unor simptome interpretabile ca semnele unei boli noi/agravarea uneia preexistenteii.Apelul la cunostinte medicale proprii sau la semiprofesionistiiii.Automedicatiaiv.Bagatelizarea simptomelorv.Prezentarea in ultima instanta la medicb.Modificari psihocomportamentale caracteristice :i.Negarea : nu sunt bolnav , nu mi se poate intampla mie ii.Ignorarea : desi observa ca ceva s-a schimbat in functionarea organismului, nu acorda importantaiii.Problematizarea bolii: intrebari excesive, citeste si se documenteaza foarte mult.iv.Regresia : revenirea la nivelul afectiv-comportamental al copilariei - comportamentul este dominat de dependenta si vulnerabilitate afectiva.v.Evaziunea: scutirea de responsabilitati se prelungeste dupa vindecarea boliivi.Exaltarea eului : boala este un mijloc de valorizare pentru pacient sunt un caz interesant ! vii.Contagiunea informationala - bolnavii devin "experti" in domeniul bolii lor si ii determina si pe ceilalti pacienti sa le urmeze sfaturile4.STATUTUL SOCIAL AL BOLNAVULUIa.Statut social = drepturi + obligatii ale persoanei in societateb.Dupa Parsons, 4 caracteristici pt statutul social al bolnavului :i.Dreptul la ajutorii.Scutirea de responsabilitatiiii.Obligatia de a cere ajutor competentiv.Obligatia de a considera boala indezirabila.Exemple importanta QoL in practica medicala : QoL influenteaza deciziile terapeutice.Powered by http://www.e-referate.ro/Adevaratul tau prieten