Intre cer si pamant
Multe dintre efectele calatoriei in spatiu asupra corpului uman, seamana, din nefericire, cu amarele urme ale inaintarii in varsta. De aceea, medicina spatiala duce o intensa lupta pentru eliminarea si, mai ales, pentru preintampinarea acestora, prin intermediul numeroaselor studii efectuate asupra astronautilor. O data cu inmultirea calatoriilor spatiale, aceste cercetari par sa ofere rezultate tot mai bune, prin care se reuseste ameliorarea starii de sanatate a oamenilor, oriunde s-ar afla acestia... in cer sau pe Pamant.



Pionierii
Cand Valeri Poliakov a iesit din capsula Soiuz, ce a aterizat pe 22 martie 1995, dupa un record mondial de 438 de zile petrecute pe statia spatiala Mir, el a demonstrat ca omul poate trai si munci in spatiu timp de luni de zile. Aceasta nu putea fi considerata insa o regula... In 1951, adica cu aproximativ 10 ani inainte, concomitent cu zborul de 180 de minute al lui Iuri Gagarin, se publica in Scientific American un articol semnat de Heinz Haber de la US Air Force School of Aviation Medicine, in care se faceau diverse predictii, deloc linistitoare, legate de anumite efecte ale calatoriei in spatiu, generate, in principal, de imponderabilitate. Unele dintre acestea, cum ar fi „raul de spatiu" de la inceputul zborului, s-au adeverit, altele nu. Problema ramanea insa deschisa discutiilor, fiindca putini medici puteau prezice cu exactitate la ce fel de reactii ne puteam astepta din partea unui trup supus unor conditii atat de speciale. De abia in ultimii ani oamenii de stiinta au inceput sa inteleaga raspunsul corpului nostru la imponderabilitate, ca rezultat al numeroaselor studii efectuate pe un lot de peste 700 de subiecti care au zburat in spatiu.