Riscul este o categorie sociala, economica, politica sau naturala, a carei origine se afla in incertitudinea care poate sau nu sa genereze o paguba datorita ezitarilor si inconstientei in luarea deciziei.
Analiza problemelor decizionale in conditii de risc implica o evaluare a alternativelor de decizie, a consecintelor lor, considerand ca efectele deciziilor nu sunt cunoscute cu siguranta. In aceste cazuri, cursul optim de actiune este acela care maximizeaza anticiparea, respectiv releva valoarea probabila sau anticipata a rezultatului.
Teoria deciziei implica trei premise care trebuiesc respectate:
a) valoarea unei sume este direct proportionala cu marimea ei;
b) factorul de decizie nu accepta situatia de risc fiindca iubeste riscul, si nici nu o evita din cauza ca il detesta;
c) in orice imprejurare, cel ce ia decizia cauta sa maximizeze valoarea anticipata a recompensei, sau sa minimizeze costurile anticipate;



Gilbert Abraham–Frois presupunea ca viitorul este cunoscut cu incertitudine, dar ca aceasta incertitudine este limitata. Nu se pot produce decat doua evenimente incompatibile: ploua sau este timp frumos, castigi sau pierzi la LOTO, creste sau scade valoarea unei actiuni, etc. Cele doua evenimente analizate se exclud reciproc si, in consecinta, au probabilitate de aparitie p si respectiv 1–p, cand p este cunoscut si cuprins intre 0 si 1. Din fiecare din evenimentele mentionate mai sus decurge un rezultat care poate fi pozitiv, negativ sau nul, si care se noteaza cu x si respectiv y. Maximizarea sperantei de castig conduce la relatia px + (1–p)y.