"Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul..." –nota Herodot din Halicarnas in Istorii (484-425 i. Hr.), cea mai veche descriere a tinuturilor de la Dunarea de Jos; Publius Ovidius Naso(cca 10-15d. Hr.) remarca si el ca "...Danubiu-i cel mai mare,/Mai jos de Nil sa fie, el nu vrea nicidecum".

Al doilea fluviu al Europei si al 26-lea din lume, cu aproape 2900km lungime, peste 800 000km2 dimensiunea bazinului populat de cca 80 000 000 locuitori din opt tari – aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si indeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare"cunoscut, apreciat si "batut" de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, siece cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi. "Istros" in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, "Phisos" la fenicieni, "Danare"- "Donaris" la traco-geti, "Istrus" - "Histr"- "Danubius" pentru romani, "Rio Divino" de la curtea lui Carol Quintul si "Le roi des fluves de l’Europe" in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romaniei ultimii 1075km incheindu-ti calea prin Delta – cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.