Inainte de a darui Marii Negre apele sale, Dunarea brazdeaza pamanturile a opt tari europene, de pe cuprinsul carora aduna mii de afluenti, dintre care 120 mai importanti.
Uriasele cantitati de material detritic, colectat si purtat in suspensie de apele marelui fluviu, se depun in aproprierea locului de varsare, deoarece în Marea Neagra absenta mareelor, precum si existenta unor curenti litorali slabi nu asigura indepartarea depozitelor.

Configuratia actuala a Deltei Dunari este rezultatul unui proces de zeci de mii de ani care a condus la acoperirea cu aluviuni a unui vast golf si aproape a unuei lagune. Suprafata ei este de aproximativ 564 000 ha., între care 130 000 ha. pe teritoriul fostei U.R.S.S. si 434 000 ha. pe teritoriul Romaniei.
In aceasta zona s-au format, de-a lungul timpurilor, grinduri si ostroave, balti si garle, s-au raspandit stuful si alte plante iubitoare de apa, dar si impunatoarea padure de stejar.
Delta Dunari alcatuieste partea cea mai de rasarit a Romaniei si totodata partea cea mai joasa a reliefului sau. Portiunile ei de uscat – numite grinduri – reprezinta numai 13% din suprafata deltei, restul fiind format din portiuni mlastinoase, lacuri, brate si garle.