Referat DEZVOLTAREA UNUI TURISM DURABIL

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu virgo
DEZVOLTAREA UNUI TURISM DURABILTurismul durabil acopera toate formele si activitatile din industria ospitalitatii, incluzand turismul conventional de masa, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul de croaziera, turismul religios si turismul sportiv, turismul urban. Procesul de orientare catre durabilitate trebuie sa fie, in mod normal, coordonat la nivel national de catre factorii guvernamentali si sustinut de factori locali, la nivelul comunitatilor.Durabilitatea, pentru turism la fel ca si pentru alte industrii, are trei aspecte independente: economic, social-cultural si de mediu. Dezvoltarea durabila implica permanenta, ceea ce inseamna ca turismul durabil presupune utilizarea optima a resurselor (inclusiv a diversitatii biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural si ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunitatilor locale, economiilor nationale si asupra conservarii naturii. Ca o consecinta fireasca, durabilitatea se refera si la structurile manageriale necesare in vederea indeplinirii acestor deziderate.Scopul realizarii unui turism durabil trebuie sa fie subordonat planurilor nationale si regionale de dezvoltare economica si sociala. Actiunile pot acoperi scopuri economice (cresterea veniturilor, diversificarea si integrarea activitatilor, controlul, potentarea si zonarea dezvoltarii), scopuri sociale (ameliorarea saraciei si a inegalitatii distributiei veniturilor, protectia patrimoniului socio-cultural indigen, participarea si implicarea comunitatilor locale) ori scopuri ecologice (protejarea functiilor ecoturismelor, conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii). Unii specialisti prefera sa vorbeasca despre dezvoltarea durabila a turismului, mai degraba decat despre un turism durabil, primul referindu-se la toate aspectele dezvoltarii, iar al doilea la unele aspecte si componente ale turismului cum ar fi transportul aerian la mare distanta care pot pur si simplu sa nu fie durabile, in conditiile tehnologiilor actuale, chiar si cu utilizarea celor mai bune practici.Implementarea politicilor si planurilor turistice reprezinta o responsabilitate atat a guvernului, cat si a sectorului privat. Sectorul public raspunde de stabilirea tacticii, planificarii si cercetarii, realizarea infrastructurii de baza, dezvoltarea anumitor atractii turistice, stabilirea si administrarea normelor de oferire a facilitatilor si serviciilor, stabilirea masurilor de administrare si valorificare a teritoriului si de protectie a mediului inconjurator, stabilirea standardelor pentru pregatirea si perfectionarea in domeniul turismului, mentinerea sanatatii si securitatii publice.Sectorul privat raspunde de dezvoltarea serviciilor de cazare, a operatiunilor agentiilor de turism, de activitatea intreprinderilor comerciale cu specific turistic, si se bazeaza pe infrastructura, pe dezvoltarea unor atractii turistice si promovarea acestora prin activitati specifice de marketing.Angajamentul politic in vederea dezvoltarii turismului intr-o maniera planificata si durabila este esential. De asemenea, organizatiile nonguvernamentale sunt implicate din ce in ce mai mult in aspecte legate de dezvoltarea turismului.Sunt utilizate diferite tehnici de implementare. Montajul logic si programarea proiectelor de dezvoltare si a programelor de actiune turistica sunt de asemenea importante. in turism trebuie sa existe organizatii eficiente, atat sectorul public, cat si in cel privat care sa asigure protectia mediului inconjurator si standardele facilitatilor turistice. Proiectele specifice turismului trebuie dezvoltate intr-o maniera sistematica, aplicandu-se metoda drumului critic. Suportul financiar al proiectelor, atat pentru sectorul public, cat si pentru cel privat, este o conditie foarte importanta. Pentru fiecare activitate turistica ar trebui sa se stabileasca o strategie de finantare.Dezvoltarea resurselor umane pentru turism trebuie sa fie o prioritate in vederea oferirii serviciilor de calitate asteptate de piata turistica si necesita o abordare sistematica a proiectarii nevoilor de personal si stabilirea modalitatilor de instruire necesare pentru a furniza personal calificat atat in sectorul public, cat si in cel privat. Daca institutiile nationale si regionale specializate in pregatirea in domeniul hotelier, cateringului si turismului nu pot satisface necesitatile locale, atunci trebuie infiintata pe plan local ca o institutie specializata.De asemenea, este esentiala folosirea tehnicilor si metodelor marketingului turistic: stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing si realizarea unui program promotional. Activitatile de marketing trebuie sa se desfasoare la nivelul oficiilor de turism guvernamentale, la oficiul turistic local si in sectorul turistic privat pentru ca dezvoltarea unei imagini pozitive a noului sector turistic pe pietele turistice potentiale este foarte importanta.Tehnici de implementareImplementarea planurilor turistice presupune eforturi de lunga durata. Modalitatile de realizare a implementarii sunt:-aprobarea politicii si planului turistic, ca document oficial al dezvoltarii turismului in regiune;-structurarea dezvoltarii pe o perioada de cinci ani programarea proiectelor de dezvoltare, si a actiunilor necesare (denumite in general programe de actiune turistica);-organizarea eficienta a sectorului public si al celui privat si mentinerea unei coordonari stranse intre sectorul public, privat si organizatiile nonguvernamentale, acolo unde acestea sunt implicate;-adoptarea si aplicarea legislatiei corespunzatoare si a reglementarilor necesare dezvoltarii turismului. Acestea includ reglementari cu privire la facilitatile, standardele si serviciile turistice; -masurile de protectie a mediului inconjurator, standardele dezvoltarii (incluse in general in regulamentele cu privire la valorificarea teritoriului) si proiectarea ghidului pentru facilitatile turistice;-stabilirea circuitelor turistice, a obiectivelor si a stationarilor;-finantarea eficienta si sistematica a proiectelor turistice individuale;-finantarea sectorului public, pentru dezvoltarea atractiilor si infrastructurii turistice. in unele cazuri, pentru aceasta finantare poate fi necesara asistenta externa;-atragerea investitiilor din sectorul privat pentru dezvoltarea facilitatilor si serviciilor turistice (prin acordarea unor stimulente investitionale pentru atragerea acestor investitii);-pregatirea si perfectionarea personalului angajat in toate activitatile turistice dezvoltarea resurselor umane din turism;-implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea turismului;-marketingul turistic si promovarea eficienta a turismului pentru toata regiunea si pentru firmele private;-conducerea eficienta si sustinuta a sectorului turistic.Programarea dezvoltarii Programarea dezvoltarii este o tehnica importanta pentru abordarea sistematica si coordonarea implementarii. Deseori, ea ia forma unui program de actiune care include atat proiectele de dezvoltare, cat si activitatile necesare conexe.Programul de actiune in prima etapa a dezvoltarii, in general pentru primii cinci ani ai planului, este realizat ca parte a intregului proces de programare turistica, pentru ca, apoi, periodic, sa fie actualizat si revizuit. Programul de actiune ar trebui sa includa atat proiectele sectorului public si privat si infrastructura, cat si atractiile, facilitatile si serviciile necesare, astfel incat dezvoltarea sa fie integrata si coordonata. Alte activitati necesare ar putea fi, de exemplu, proiectarea si adoptarea anumitor tipuri de reglementari. Programul poate include studii speciale sau planificari detaliate pentru o perioada de cinci ani. Un program de actiune complet va descrie fiecare proiect, va indica costurile estimate ale dezvoltarii, acolo unde este posibil, si va desemna factori responsabili pentru realizarea proiectului.ZonareaZonarea este o tehnica importanta pentru implementarea planurilor de folosire a terenului pentru statiuni, a facilitatilor turistice in zonele de atractie, pentru turismul urban si alte tipuri de zone turistice. Reglementarea zonarii presupune existenta unor standarde de dezvoltare cum ar fi densitatea turistica, limita superioara si inferioara a ocuparii etc. Acestea pot fi adoptate separat pentru fiecare sector turistic. Zonarea trebuie efectuata si pentru dezvoltarea ariilor din apropierea regiunilor turistice, asa incat acestea sa fie compatibile cu dezvoltarea sectorului turistic. Zonarea este folosita in toate cazurile de utilizare a terenului, nu numai in turism. Daca exista deja reglementari cu privire la zonarea unei anumite regiuni turistice, acestea pot fi extinse si pentru celelalte zone turistice.Legislatia privind protectia mediului inconjurator, daca nu exista deja, trebuie adoptata. Regulile de baza in constructii, inclusiv legea prevenirii si stingerii incendiilor, trebuie revazute, astfel incat sa existe certitudinea ca ele respecta standardele.Administrarea amplasamentelor, proiectarea arhitecturala si peisagistica Administrarea amplasamentelor, proiectarea arhitecturala si peisagistica in zone turistice, cum sunt statiunile sau regiunile istorice, trebuie realizate de un comitet sau o comisie de analiza arhitecturala aleasa in acest scop. Aceasta organizatie trebuie sa analizeze si sa aduca modificari, daca este necesar, tuturor proiectelor de dezvoltare turistica propuse, in conformitate cu standardele de proiectare stabilite de comisie. Oricum, procedura de analiza a proiectului asigura compatibilitatea amenajarilor cu resursele naturale si armonizarea cu mediul inconjurator local si traditiile arhitectonice.O data cu standardele de calitate ale facilitatilor si serviciilor turistice, trebuie elaborate si adoptate si alte reglementari, legate in special de sanatate, siguranta si salubritate. Aceste reglementari cuprind conditii de functionare si proceduri de verificare a hotelurilor si a altor unitati de cazare, a restaurantelor, a agentiilor de voiaj si turism si a ghizilor. Este necesar un sistem de clasificare a hotelurilor si adoptarea unor masuri de siguranta pentru automobile si ambarcatiuni turistice. Standardele tehnice ale infrastructurilor si cladirilor ar trebui revizuite pentru a exista siguranta ca ele fac fata standardelor in vigoare.Programarea turisticaProgramarea turistica se bazeaza pe recomandarile planului de diversificare a atractiilor turistice si a retelei de transport. Programele turistice corect proiectate ofera nu doar o activitate interesanta pentru turisti, ci si o distributie larga din punct de vedere geografic si demografic a beneficiilor economice.Dezvoltarea facilitatilor si serviciilor turistice, cum sunt restaurantele si magazinele de artizanat de-a lungul traseelor turistice incurajeaza turistul sa cheltuiasca in timpul popasurilor.Programele turistice pot include, alaturi de traseele traditionale cu autobuzul si taxiul, plimbari si calarie (sau plimbari cu un alt animal), plimbari cu barca pe rauri, lacuri, canale, golfuri, in porturi, trasee feroviare. Plimbarile pe rauri pot oferi turistilor oportunitatea de a vizita sate izolate, care altfel nu sunt accesibile, ceea ce aduce venituri localnicilor. Tururile aeriene locale cu avionul sau elicopterul sunt obisnuite in unele regiuni, desi genereaza poluare fonica.Proiectul de dezvoltare poate fi un proces complicat, in special proiectele ample, cum ar fi proiectul de dezvoltare a unei statiuni, cu multe hoteluri si facilitati. O programare atenta a dezvoltarii necesita utilizarea metodei de analiza a drumului critic. Este o tehnica de planificare a actiunilor pentru ca acestea sa fie duse la indeplinire intr-o succesiune rationala si eficienta si pentru implementarea proiectului intr-o maniera coordonata. Destul de rar, proiectele urmaresc cu exactitate planurile prestabilite si de aceea pe parcursul derularii proiectului trebuie facute o serie de modificari. Oricum, fara un program ce contine o analiza a drumului critic, implementarea ar fi mai putin eficienta si nu s-ar putea realiza verificarea si realizarea activitatilor intr-o anumita ordine.Proiectele comerciale sunt de obicei preluate de sectorul privat. Proiectele mari, cum sunt statiunile, necesita investitii initiale substantiale, in special pentru infrastructura, si pot deveni rentabile doar peste cativa ani. Asemenea proiecte necesita si o experienta manageriala solida. Daca sectorul privat local este putin dezvoltat si lipsit de experienta manageriala sau de capital suficient pentru derularea proiectelor importante, poate fi constituita o societate publica de dezvoltare, constituita de catre guvern sau prin asocierea acestuia cu sectorul privat, pentru a gasi surse de finantare si pentru angajarea unor manageri cu experienta. Aceasta societate este responsabila de realizarea infrastructurii si a altor componente non comerciale ale proiectului si poate continua sa se ocupe de aceste componente si dupa ce s-a realizat dezvoltarea statiunii. De obicei, societatea inchiriaza sectorului privat, in vederea dezvoltarii, componentele comerciale, iar veniturile din inchiriere le foloseste pentru a acoperi costurile de investitie si pentru a suporta cheltuielile operationale ale statiunii. Societatea de dezvoltare poate fi constituita pentru a derula mai multe proiecte turistice intro regiune.Finantarea pentru management si planificare turisticaFinantarea planificarii turistice la nivel local, a planurilor de turism urban si ecoturism si planificarea atractiilor cu caracter public, cum sunt parcurile nationale si siturile arheologice sau istorice, intra in aria de responsabilitate a autoritatilor locale si centrale. Finantarea planurilor de dezvoltare detaliate si a studiilor de fezabilitate este in mod obisnuit responsabilitatea sectorului privat.Planificarea unei statiuni mai mari poate fi realizata de stat, o companie privata sau o societate de dezvoltare. Chiar daca planificarea e facuta de sectorul privat, guvernul are responsabilitatea de a stabili standardele asa cum au fost aprobate initial, de a revizui planurile si de a le accepta doar daca indeplinesc standardele aprobate. Finantarea institutiilor guvernamentale de turism si de marketing este asigurata de catre guvern, dar chiar pot fi suportate, si de catre agenti economici din turism sau chiar de catre turisti.Finantarea dezvoltarii infrastructuriiPrincipalele componente ale infrastructurii sunt in mod obisnuit finantate de guvern sau de intreprinderi publice. Oricum, taxele de folosinta pot recupera cea mai mare parte din aceasta investitie sau macar costurile operationale. Aceasta infrastructura serveste nevoilor generale de dezvoltare. in cadrul unui program de dezvoltare, finantarea infrastructurii interioare este realizata de catre sectorul privat, care preia initiativa dezvoltarii. Finantarea principalelor puncte de atractieParcurile locale, regionale si nationale, zonele istorice si arheologice, muzeele, centrele culturale si alte tipuri de atractii sunt in mod obisnuit finantate de guvern, iar prin plata unor taxe de intrare se acopera o parte din costurile operationale. Aceste atractii determina turistii sa viziteze o zona si sa cheltuiasca.Asa cum a fost explicat anterior, finantarea restaurarii zonelor istorice poate fi realizata de catre sectorul privat, dar cu sprijin din partea guvernului. Atractiile de tip comercial, cum sunt parcurile tematice, sunt finantate de sectorul privat, in speranta ca vor aduce profituri.Finantarea hotelurilor si a altor facilitati si servicii comercialeSectorul privat este sursa obisnuita de finantare pentru modernizarea hotelurilor si a altor facilitati comerciale, aceasta fiind politica si tendinta in cele mai multe regiuni turistice. Guvernul poate fi initiatorul dezvoltarii in zonele turistice noi, inainte ca investitorii particulari sa decida sa faca investitii, sau poate coopera cu investitorii particulari pentru anumite proiecte.In stadiul initial de dezvoltare sunt necesare investitii mari. Cateva modalitati de stimulare a investitiilor:-asigurarea terenului necesar dezvoltarii facilitatilor turistice la un pret moderat sau gratuit. in unele regiuni unde achizitionarea terenului de catre sectorul privat este dificila, interventia guvernului este suficienta pentru a stimula investitiile;-asigurarea gratuita a infrastructurii exterioare;-asigurarea intregii infrastructuri interioare sau numai a unei parti pentru care costul poate fi eventual acoperit de taxele de utilizare sau pretul de inchiriere al hotelului sau al altor spatii comerciale;-scutirea totala sau partiala de taxe vamale la produsele importante utilizate pentru dezvoltarea initiala si pentru punerea in functiune a facilitatilor turistice. Aceasta oportunitate este oferita de catre autoritatea nationala de turism, nu de autoritatile locale;-scutirea totala sau partiala a societatilor de la plata impozitului pe profit pentru o anumita perioada de timp. Aceasta este oferita in mod obisnuit de catre guvernul national ori regional;-scutirea totala sau partiala de la plata taxelor pe proprietatea la nivel local pentru o anumita perioada de timp;-acordarea imprumuturilor pentru dezvoltare cu o rata a dobanzii normala sau mai scazuta sau garantarea de catre guvern a imprumuturilor facute de institutiile private. Se poate acorda o perioada mai mare de gratie pentru restituirea imprumuturilor;-acordarea de subventii pentru dezvoltare pana la un anumit procent din costurile de investitie sau de subventii pentru programele de instruire a personalului.