Caracterul enciclopedic al formatiei si activitatii lui Dmitrie Cantemir deriva din preocuparile sale pentru istorie, literatura, politica, filozofie, teologie, muzica, geografie, si, nu in ultimul rind, pentru etnologie – domeniu ce formeaza obiectul investigatiei noastre din perspectiva contributiei marelui carturar. Metaforic, L. Blaga il vedea pe D. Cantemir “un fel de Leibniz al nostru de o multilateralitate uimitoare in activitatea lui stiintifica, literara, artistica, politica”. Sustinind aceasta, poetul pleca de la evenimentul recunoasterii celebritatii lui Cantemir de Leibniz, care, trimitindu-i diploma si “inelul de doctor”, il invita sa-si puna scrisul sub egida Academii berlineze.

La rindul sau, G. Calinescu il asociaza pe D. Cantemir lui Lorenzo de Medici, asociatiei numai in parte servita de realitatea biografica, pentru ca in ordinea operii stiintifice, atit de diverse, domnul moldovean e mai mult decit principile florentin.
Personalitate prodigioasa, poliglot, comparabil cu umanistii renasterii, el foloseste in opera sa – intr-o masura incomparabil mai mare decit cronicarii Miron Costin, Nicolae Costi, stolnicul Constantin Cantacuzino si cu rezultate deosebit de fructuoase – numeroase aspecte folclorice, creatii populare si obiceiuri.