REFERAT DREPT: CIRCULATIA JURIDICA A TERENURILOR

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
Circulatia juridica a terenurilorI. Definitie. Clasificare. Dreptul de proprietate. Circulatia terenurilor potrivit Legii nr. 54/1998. -Din cuprinsul Legii nr. 54/1998 (dar si din ansamblul legislatiei in materie: Legea nr. 18/1991, Codul civil, Legea nr.16/1994 a arendei etc., se pot desprinde cel putin trei principii majore:- principiul liberei circulatii juridice a terenurilor;- principiul potrivit caruia inscrisul autentic este o conditie de validitate a instrainarii terenurilor;- principiul potrivit caruia instrainarea terenurilor prin vanzare se va face cu respectarea dreptului de preemtiune. in acest sens Legea nr. 54/1958 stabileste: "instrainarea, prin vanzare, a terenurilor agricole situate in extravilan se face cu respectarea dreptului de preemtiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendasilor" (art. 5). Relatiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de reglementare al dreptului funciar au loc intre particulari -persoane fizice si persoane juridice de tip privat , intre persoanele juridice de tip public , precum si intre acestea din urma si particulari . De aceea , unele norme juridice cu privire la terenuri apartin dreptului public , iar altele apartin dreptului privat . In functie de destinatie , terenurile se clasifica astfel :- terenuri cu destinatie agricola , care se impart in :- terenuri agricole productive : terenuri arabile , viile , livezile , pasunile , fanetele , pepinierele viticole , pomicole .- terenuri cu vegetatie forestiera , amenajari piscicole.- terenuri cu destinatie forestiera , din care fac parte .- terenurile impadurite- terenurile destinate impaduririlor ,- terenurile neproductive - rape , bolovanisuri , daca acestea sunt cuprinse in amenajamentele silvice .- terenuri aflate permanent sub ape : albiile cursurilor de ape , fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale .- terenuri din intravilan , aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt amplasate constructiile , alte amenajari ale localitatilor- terenuri cu destinatie speciala , din care fac parte : terenuri folosite pentru transporturi , terenuri folosite pentru constructii si instalatii hidrotehnice , de transport al energiei electrice si gazelor naturale , exploatari miniere si petroliere , plajele , rezervatiile , monumentele naturii , ansamblurile si siturile istorice si altele asemenea. Pentru ca cetatenii sa poata avea dreptul la terenuri, exista in acest sens dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate este acel drept real care confera titularului sau posesia , folosinta si dispozitia asupra unui bun , exclusiv si perpetuu, in putere proprie si in interes propriu , cu respectarea normelor juridice in vigoare .Dupa forma dreptului de proprietate asupra terenurilor , terenurile se clasifica in:-terenuri aflate in proprietate privata -terenuri aflate in proprietate publica . Terenurile proprietate de stat administrate de institutele si statiunile de cercetari stiintifice , destinate cercetarii si producerii semintelor si materialului saditor din categorii biologice superioare si animalelor de rasa , apartin domeniului public al statului si raman in administrarea acestora - art. 35 alin. 2 din lege nr. 18/1991 . . Titlul de proprietate se emite de catre Comisia judeteana de aplicare a Legii fondului funciar , pe baza documentelor inaintate de catre comisiile locale , dupa validarea propunerilor inaintate de catre comisii . Titlul de proprietate , pentru cetatenii in viata , se emite persoanelor indreptatite ( sot , sotie ) , iar pentru mostenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au apartinut autorului lor , in care se nominalizeaza toti solicitantii indreptatiti , urmand ca pentru iesirea din indiviziune , acestia sa procedeze potrivit dreptului comun Potrivit art. 14 alin. 2 din legea nr. 18/1991 , republicata , atribuirea efectiva a terenurilor se face , in zona colinara , pe vechile amplasamente , iar in zonele de campie , pe sole stabilite de comisie si nu neaparat pe vechile amplasamente ale proprietatii . Ulterior , prin art. 2 alin. 1 din legea nr. 1/2000 , regula punerii in posesie pe vechile amplasamente a fost generalizata , cu conditia ca acestea sa fie libere , adica sa nu fie ocupate de constructii sau sa nu fi facut obiectul punerii in posesie in favoarea altor persoane carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate . in acest sens . legea nr. 1/2000 prevede ca drepturile dobandite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar , pentru care au fost eliberate adeverinte de proprietate , procese verbale de punere in posesie sau titlul de proprietate , raman valabile fara nici o alta confirmare . Punerea in posesie a proprietarilor se va face in prezenta fiecarui proprietar care va semna tabelul de luare in primire a terenului . in acest scop , comisiile locale trebuie sa incunostinteze in scris , cu confirmare de primire , persoanele care au domiciliul in alte localitati si carora li s-a stabilit dreptul de proprietate , asupra datei la care va avea loc punerea in posesie . II.Inalienabilitatea temporara a terenurilor agricole. Articolul 1310 Cod civil consacra principiul liberei circulatii a bunurilor susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate . Tot articolul 1310 stabileste si exceptia de la aceasta regula , in sensul ca prin lege se poate stabili prohibirea instrainarii anumitor bunuri , care sunt scoase din circuitul civil . Aceste prohibitii pot fi absolute , cand anumite bunuri , care prin natura lor sau printr-o declaratie a legii sunt de uz public si deci inalienabile , sau relative , care se refera la bunuri , care desi nu sunt declarate inalienabile , pot fi vandute doar numai de anumite persoane sau numai in anumite conditii . Prin legea nr. 18/1991 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri imobile , cum este situatia terenurilor agricole asupra carora s-a constituit dreptul de proprietate , potrivit art. 19 alin. 1 , art. 21 si art. 43 din lege . Art. 19 alin. 1 stabileste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cei care solicita sa li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care s-au aflat in patrimoniul C.A.P.-urilor , respectiv sa fi lucrat efectiv cel putin trei ani in fostele C.A.P.-uri sau sa nu fi adus teren in cooperativa , sau sa fi adus mai putin de 5.000 mp. , indiferent daca au fost cooperatori sau angajati , sa-si stabileasca domiciliul in localitatea respectiva si sa nu aiba teren in proprietate , in acea localitate . Articolul 20 din lege dispune ca in localitatile cu excedent de suprafata de teren agricol si cu deficit de forte de munca in agricultura se poate atribui , fara alte conditii, celor care solicita in scris terenuri agricole pana la 10 ha. in echivalent arabil de familie , iar daca solicita aceasta alte familii din alte localitati , se impune obligatia de a-si stabili domiciliul in localitatea unde cer teren agricol si de a renunta la proprietatea avuta in extravilan , in localitatea de unde pleaca . Prin prevederile art. 43 din legea nr. 18/1991 in ce priveste constituirea dreptului de proprietate , se dispune ca in zonele montane cu clima defavorizata , se pot atribui , la cerere , terenuri agricole celor care solicita in scris aceasta , cu conditia ca sa se oblige sa le lucreze si sa creeze gospodarii. in acest caz atribuirea facandu-se prin ordin al prefectului in limita a 10 ha. in echivalent arabil de familie , la propunerea primariilor locale. in toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren agricol , potrivit art. 32 din legea nr. 18/1991 , beneficiarilor dreptului de proprietate le este interzisa instrainarea terenurilor prin acte intre vii , timp de 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea. Nerespectarea acestei dispozitii legale imperative este sanctionata de lege cu nulitatea absoluta a actului de instrainare , nulitate ce poate fi invocata de catre primarie , prefectura , de catre procuror sau de orice persoana interesata . Articolul 49 din legea nr. 1871991 prevede ca persoanele carora li s-a constituit dreptul de proprietate in conditiile art. 19 alin. 1 , 21 si 43 sunt obligate sa respecte intocmai conditiile impuse de lege , astfel ca , daca nu le respecta , ei pierd dreptul de proprietate asupra terenurilor si constructiilor realizate pe acestea . Pentru reconstituirea proprietatii private asupra terenurilor si crearea conditiilor pentru o noua organizare a exploatarii acestora , prin lege , s-a dispus desfiintarea fostelor cooperative agricole de productie si lichidarea acestora . in scopul lichidarii patrimoniului fostelor cooperative agricole de productie , prin decizia Prefecturii a fost constituita o comisie. Exploatarea terenurilor agricole se poate face in mod individual de catre detinatorii lor , dar si in diferite forme de asociere . Formele de asociere in vederea exploatarii terenurilor pot fi :1. asocieri simple care iau nastere pe baza de intelegere intre doua sau mai multe familii , avand ca scop exploatarea terenurilor agricole , cresterea animalelor , prelucrarea si vanzarea produselor . 2. societati comerciale cu personalitate juridica , constituite in baza legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale .3. societati agricole cu personalitate juridica constituite in temeiul legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura .Arendarea terenurilor se face in conditiile prevazute de legea arendarii nr. 16/1994 .Exploatarea agricola poate consta in : organizarea si efectuarea de lucrari agricole si imbunatatiri funciare , utilizarea de masini si instalatii , aprovizionarea , prelucrarea si valorificarea produselor agricole si neagricole , alte asemenea activitati .Societatea agricola , reglementata prin legea nr. 36/1991 , publ. in M.Of. nr. 97/1991 , nu are caracter comercial si , prin urmare , in raporturile dintre asociati , dintre acestia si societatile agricole , precum si in raporturile dintre societatile agricole, nu sunt aplicabile dispozitiile Codului comercial . Obligatiile societatii agricole sunt garantate cu patrimoniul social , asociatii fiind raspunzatori numai cu partile lor sociale . Prin statut se vor determina conditiile pentru admiterea asociatilor in societate . numarul minim de asociati , care nu poate fi mai mic de 10 , capitalul social format din parti sociale de valoare egala , a caror marime nu poate fi mai mica de 10.000 lei fiecare , numarul de parti sociale pe care il poate avea un asociat , modul de evaluare a partilor sociale , in cazul aportului in natura , inclusiv a folosintei pamantului. Societatile agricole se constituie prin act scris autentificat de notar si prin statut.Actul de constituire va fi semnat de membrii fondatori , iar semnaturile acestora si imputernicirile vor fi legalizate de primar. Actul de constituire impreuna cu statutul vor fi prezentate notarului public de catre imputernicitii membrilor fondatori ai societatii .