Un adevar axiomatic stipuleaza ca societatea nu poate exista in afara indivizilor, dupa cum acestia nu pot exista decat in societate. Aceasta interdependenta societate- individ genereaza o infinitate de fapte sociale, care jaloneaza dezvoltarea individului si progresul social.
Ca subiect al societatii, omul a nazuit, inca de la aparitia sa, sa depaseasca limitele existentei concrete, pentru a se lansa- initial prin intermediul imginarului, apoi prin ritual- intr-o lume reprezentata in plan psihic, plasata „dincolo” de datul imediat. Astfel s-au structurat primele reprezentari religioase, condensate pe parcurs in veritabile teorii si doctrine religioase, unele dintre ele primind girul universalitatii. Prin articularea faptelor religioase in jurul unor principii se constituie in plan conceptual religiile.