In ultimii ani s-a constatat ca incidenta cancerului cutanat a crescut in mod alarmant (Shore, 2001). Aceasta observatie a dirijat interesul specialistilor spre investigarea efectelor biologice ale radiatiilor UV solare. Este cunoscut faptul ca expunerea la radiatii UV determina efecte imediate (eritem si pigmentare) si efecte intarziate (imbatranirea prematura a pielii si diferite forme de cancer) (Robert, 1999).

Spectrul UV al luminii solare cuprinde domeniile: UVC (190-290 nm), UVB (290-320 nm) si UVA (320-380 nm). Intrucat stratul de ozon al stratosferei retine in totalitate radiatiile UVC si partial radiatiile UVB, la suprafata Pamantului ajung numai radiatii UVA, si in mica masura radiatii UVB (Huda, 2000).
Radiatiile din domeniul UVA si UVB actioneaza prin mecanisme diferite. Radiatiile UVB au o energie mai mare comparativ cu radiatiile UVA si sunt absorbite direct de o serie de constituenti celulari, ca de exemplu acizii nucleici, proteinele si acidul urocanic. Radiatiile UVB exercita un efect mutagen, fiind principalul agent responsabil de aparitia cancerului cutanat (de Gruijl, 2000).