Lupta si jertfa rezistentei armate anticomuniste a avut drept sens apararea fiintei neamului, a demnitatii nationale, a credintei in Dumnezeu, pentru un viitor fericit al Romaniei. Rezistenta armata a incorporat mii de luptatori din toate categoriile sociale (militari, preoti, invatatori, profesori, medici, studenti, elevi, tarani, muncitori – barbati si femei). Unii au luptat cu arma in mana, altii sustinandu-i pe acestia, cu pretul libertatii si al vietii. Toti muntii Romaniei si-au adus contributia la acesta lupta: M-tii Fagarasului, M-tii Apuseni, M-tii Bucegi, M-tii Banatului (Cernei), M-tii Olteniei, M-tii Vrancei, M-tii Bucovinei, M-tii Maramuresului, pana si Dealurile Dobrogei.

Rezistenta armata din Romania a fost cea mai ampla, cea mai sangeroasa si cea mai lunga rezistena armata anticomunista, care a durat 18 ani. Cea mai puternica rezistenta au dovedit-o luptatorii din M-tii Fagaras – unde au luptat grupurile lt-col. Gheorghe Arsenescu, lt. Toma Arnautoiu, Ion Gavrila Ogoranu, grupul „Arnota”, grupurile Matei si Saplacana - M-tii Fagarasului insemnand o cetate vie, lunga de cca. 100 km si lata de cca. 60 km.